Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Ce se mai fura prin patrie... - La Biblioteca Teleki din Targu-Mures, disparitie de carti rare



Spre sfarsitul anului trecut, prin bunavointa unui enigmatic, dar justitiar personaj, presa mureseana afla despre disparitia unui important numar de carti de valoare, din fondul Bibliotecii Teleki-Bolyai. A fost un pic de tevatura, o declaratie usor eliptica din partea unor factori de raspundere ai institutiei... si cam atat. E mult prea putin, in conditiile in care un individ misterios si cu reputatie indoielnica, Dobos Ferenc, s-a aflat un timp printre rafturile numitei biblioteci. Acum se pare ca a disparut, iar dl. Spielmann Mihaly, in calitate de sef de sectie, nu am cunostinta sa fi dat vreo explicatie publica. Una si in limba romana. Macar asa, de ochii lumii. Nu stim exact cate carti lipsesc, care este valoarea lor reala... nu stim care este stadiul anchetei (daca exista cu adevarat una) si nu stim daca, in urma cercetarilor administrative au rezultat cateva concluzii care sa serveasca drept punct de plecare pentru o serioasa ancheta a Politiei. Oare se va repeta istoria din deceniul patru al secolului trecut, atunci cand a mai avut loc o disparitie de carti rare, nici azi lamurita?  



96 de volume disparute de la Biblioteca Teleki

Cu Adresa nr. 166 din 24 februarie 1937, Cabinetul Ministrului Cultelor si Artelor, il anunta pe custodele Aurel Filimon: "...prin deciziunea noastra nr.165 din 24 februarie a.c. sunteti numit delegat onorific al Ministerului Cultelor si Artelor pe langa Biblioteca Contelui Samuel Teleki din Targu-Mures...va rugam ca dupa examinarea atenta a situatiei bibliotecii sa ne trimiteti un raport amanuntit despre starea ei, stabilind cu mijloacele pe care le veti gasi utile daca au fost instrainate carti si manuscrise din biblioteca, de cine, cand si unde se gasesc azi lucrurile instrainate". Pe data de 6 martie 1937, Aurel Filimon a facut primele diligente pe langa contele Carol Teleki pentru a i se pune la dispozitie catalogul-inventar ("revizorius catalogus"). Plecat din tara cu catalog cu tot, contele Carol Teleki i-a raspuns lui Filimon o luna mai tarziu intr-un stil arogant, ca respectivul catalog ii va fi pus la dispozitie de bibliotecarul Guylas Carol. Pe data de 10 aprilie si pe 13 iulie 1937, Filimon i-a adresat din nou doua scrisori lui Teleki Carol, in legatura cu inventarul pe care il avea de facut. Abia de aceasta data a primit raspuns si a inceput sa-si indeplineasca sarcina incredintata de minister. Pe data de 10 noiembrie 1937, Filimon si-a inaintat raportul cu concluziile sale: 96 de volume disparute. "...ele astazi (cartile - n.a.), spunea Filimon in raportul sau, se afla in posesiuni straine si formeaza din cand in cand subiectul vanzarii publice sau tacite.." In cuprinsul aceluiasi raport, Filimon mai spunea ca "nu exista mijloace care ar putea sa indice persoane precise carora s-ar putea atribui instrainarile din inventarul bibliotecii. Fortat de imprejurarile constatate si descrise mai sus, nu vreau sa ma bazez pe prezumtiuni care eventual in aparenta ar fi intemeiate, insa nu pot fi absolut sigure".


Si totusi ... unde sunt cartile?
Dupa cum s-a putut observa, cercetarile lui Filimon au avut la baza o cerere expresa a forului sau ierarhic superior, care este de presupus ca a fost instiintat de aceste disparitii de catre Politie. Atunci de ce acelasi for, ca beneficiar al unei informatii deosebite nu a cerut o ancheta oficiala si a apelat la o persoana cu puteri si competente strict limitate pentru a face o ancheta discreta? Sau de ce acelasi minister, odata incheiata ancheta lui Filimon si concluziile puse si trimise ministrului, acesta nu a dispus o cerere de aprofundare a anchetei prin organele specializate ale statului roman? Ce interese oculte se ascundeau de fapt? Nu se stie cu certitudine cand au disparut, unde se afla, cine le-a scos din tara si in ce mod, pentru ca politia nu s-a implicat suficient in rezolvarea acestui caz, desi ar fi trebuit sa o faca. Evident, ca Filimon dispunea de unele informatii referitoare la anumite persoane suspecte de a fi sustras parte din acele volume. Nu era insa sigur si nu putea face afirmatii nefondate. De aceea, in acele momente era vital ajutorul politiei. Cu toate acestea, politia nu a fost implicata, iar evenimentele precipitandu-se - 1940, anul Diktatului de la Viena si ulterior instaurarea comunismului in Romania - raportul lui Filimon a fost uitat. Din cele 96 de volume disparute in perioada interbelica - parte in Ungaria, Austria sau in SUA, dupa anumite informatii - n-ar fi exclus ca unele sa se mai gaseasca inca la Targu-Mures, probabil in colectii particulare.

Nicolae BALINT

CASETA 1

Mureseanul Aurel Filimon a fost puternic implicat in viata culturala a urbei noastre. A facut acest lucru atat ca bibliotecar, dar mai ales in calitatea de custode (director) al Muzeului nou infiintat la Targu-Mures. In 1937, Filimon a fost desemnat de statul roman sa cerceteze conditiile in care au disparut din Biblioteca Teleki carti si manuscrise - 96 la numar - cu o valoare stiintifica si materiala exceptionala. Filimon era nascut in anul 1891, la Monor in judetul Bistrita-Nasaud. Intre anii 1913-1914, a urmat studii la Budapesta si Berlin. Filimon a obtinut in 1912, diploma de membru al Societatii de Stiinte Naturale din Budapesta, iar un an mai tarziu pe cea de membru al Societatii de Geologie din acelasi oras. In anul 1914 a trecut in Romania devenind asistent al profesorului Al.Tzigara-Samurcas si secretar al Muzeului de Arta Nationala. In anul 1917 a fost arestat de trupele germane de ocupatie sub acuzatia de dezertare din armata austro-ungara fiind detinut in inchisorile de la Sibiu si Cluj. In 1921 a fost numit custode al Muzeului nou infiintat din Targu-Mures. A conceput organizarea muzeului pe mai multe sectiuni: arheologie, etnografie, istorie naturala cu grupurile de mineralogie, paleontologie, geologie, zoologie, insectar si botanica. Nevoit sa se refugieze din Transilvania, in 1940 s-a stabilit pentru un timp la Bucuresti. Dupa ce in aprilie 1944 casa i-a fost distrusa de bombardamentele anglo-americane, a plecat si de aici. S-a stabilit la Rapoltul Mare, in judetul Hunedoara unde a decedat la 3 martie 1946. In istoria urbei muresene, numele lui Aurel Filimon a ramas prin faptul ca a contribuit in mod hotarator la valorificarea patrimoniului documentar local.

CASETA 2
Biblioteca Teleki este una stiintifica prin excelenta. Deschisa publicului larg in 1802, aceasta cuprinde volume de o valoare deosebita, foarte apreciate din punct de vedere al informatiilor oferite. Densusianu si-a elaborat lucrarea "Revolutiunea lui Horea in Transilvania si Ungaria, 1784-1785", documentandu-se in parte si in aceasta biblioteca, iar Nicolae Iorga si Ioan Lupas, care ne-au vizitat orasul in iulie 1922, n-au scapat prilejul sa o viziteze si ei, aratandu-se deosebit de impresionati de cele constatate acolo. Fondatorul acestei biblioteci, contele Samuel Teleki a dorit ca odata cu darea ei in folosinta, in 1802, sa faciliteze accesul publicului muresean la tezaurul de valori spirituale ale umanitatii.

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page