Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

China în Hong Kong


O calatorie la Hong Kong te opreste, pe linia aeriana directa, la Doha (Qatar). Nu poti sa nu admiri seara, fie si numai din avion, contururile luminate feeric ale oraselor de la Golful Persic, cu deosebire ale centrului Qatarului.
Admiri, irepresibil, modernitatea flotei aeriene a micii tari de la Golf (peste 80 de avioane wide body din ultimele generatii de Airbus si Boeing) si abordarea persoanelor, fara echivoc occidentala.
Sosind la Hong Kong, modernitatea este si mai ridicata. Incepand cu aeroportul international de pe malul marii, care se alatura aeroporturilor Pudong, Beijing I, Seoul - ca unul dintre cele mai frumoase din lume - si continuand cu restul (transport, infrastructura, urbanism etc.).
Eram saptamana trecuta la a saisprezecea calatorie in Extremul Orient, dar pentru prima oara la Hong Kong, ca oaspete al British Council, pentru reuniunea internationala Going Global 2011. Stiam bine Tokyo, unde, fiind sase ani in conducerea United Nations University, ma familiarizasem cu orasul, cunosteam destul de bine Shanghai, dupa trei vizite, Beijing asisderea, Hangzhou, Taipei, Seoul. Hong Kong este, insa, aparte. Chris Patten, in East and West (Pan Books, London, 1999), observa deja: “Cinci ani in Hong Kong mi-au oferit ocazia extraordinara de a intelege ceea ce se petrecea in Asia si mai ales in China...
Ca si guvernator, am facut experienta vitalitatii vietii intr-un oras asiatic exploziv si liber, am vazut in mod frecvent cele mai rele si cele mai bune aspecte ale naturii umane si a trebuit sa si revad unele principii in care am crezut totdeauna, dar carora le-am acordat rareori timpul, anterior” (p. 2-3). Aceleasi trairi le ai la Hong Kong, chiar daca nu poti urma sentimentele celui din urma guvernator britanic, eminentul diplomat care este Chris Patten. Caci, intre timp, China insasi nu mai este cea descrisa de diplomatul britanic, in rastimpul a mai bine de o decada tara de la Rasarit inregistrand ea insasi o dinamica ce a infirmat prognozele. China (mainland, cum se spune) este astazi altceva decat ne spun multe (din pacate, prea multe) clisee europene de astazi.
Pe fundalul dinamicii Chinei de astazi, Hong Kong se situeaza, impreuna cu Shanghai, Guangzhou si multe alte mari centre mondiale de la Pacific, intre metropolele reprezentative pentru forta creativa si dinamica societatii chineze. Desigur ca stiu, la randul meu, indicatorii dezvoltarii intensive a Hong Kong-ului, care face din aceasta regiune - de 1.092 km2, compusa din 235 de insulite, lovite, in mai-septembrie, de taifunuri controlabile, avand in jur de opt milioane de locuitori (cu cea mai mare densitate de locuitori pe kilometru patrat din lume - 6.500 in medie, 30.000 de locuitori pe anumite portiuni) - una dintre cele mai puternic dezvoltate de pe glob. Gasesc insa multe similaritati cu Shanghai si Guangzhou: arhitectura moderna, variata, cu accente postmoderne, autostrazile suspendate, imensa activitate comerciala, abundenta de produse in conditiile evidentei supraproductii (in materie de alimente, imbracaminte, electronica, masini, aparatura etc.), oameni preocupati de lucru si, fireste, de propria bunastare, apetit pentru idei si inovatii.
Vreau insa acum sa privesc turistic (voi comenta cu un prilej proxim ce este de invatat din bine organizata reuniune Going Global 2011 de catre autoritatile britanice!). Hong Kong-ul este un oras raspandit neobisnuit, intr-un golf intortocheat, la poalele unor munti si, mai nou, pe munti ce se “ridica” parca din Marea Chinei de Sud. De pe muntele (totusi un varf, peak) Victoria (in amintirea celebrei regine engleze) vezi o buna parte a orasului. Afli, fireste, pe traseu, temple (precum cel mai vechi templu, care este Man Mo, edificat in 1847 si in care poti adresa dorinte lui Dumnezeu). Panorama golfului, de pe Victoria, este una din cele mai impresionante din lume (permitand sesizarea unei multimi de cladiri in stiluri variate, intr-o aglomeratie in care ceea ce este construit trece drept natural, iar naturalul drept cultura, si a portului imens desfacut printre stanci uriase). Pe inaltimea Victoria domina cu extraordinar bun gust o expunere a culturii regiunii pe toate canalele folosite astazi: obiecte de arta veche, cele mai noi achizitii tehnologice, produse din panoplia extraordinarei forte de producere a Chinei si a Occidentului.
Peisajele ce se deschid cu fiecare miscare pe muntii ridicati din mare, in care golfurile aduc continuu arcuiri si rute noi, iar plajele incep sa se insoreasca la inceputul lunii aprilie, sunt mai mult decat fermecatoare. Notez ca marile hoteluri (precum Renaissance Harbour View, din centrul metropolei, in care am stat) dispun de bazine de inot exterioare, in care se face deja baie, mai ales seara. Opulenta pescuitului este sugerata, intre altele, de insula de pescari, destul de veche, Aberdeen, in care, prin vaporasele trase la tarm, iti dai seama de nivelul de venituri al celor bogati. Soselele ce serpuiesc pe munti, strajuite de magnolii (mai mult salbatice), ofera nu numai o continua panorama, pe versanti diferiti ai orasului, dar si o atmosfera florala incurajatoare. In piete (mai ales in Stanley Market) se observa aceleasi indicii ale supraproductiei (in cashmir, imbracaminte, perle, matasuri, produse de piele, ceasuri, produse electronice, simboluri turistice etc.). O lume productiva ce-si ingrijeste si foloseste resursele cu inteligenta si acuta perceptie a nevoilor timpului pe care-l traim, o modernitate viguroasa controlata de un natural simt al civilizatiei superioare - acesta este Hong Kong.
Aceasta evocare este “de la sol”. Multe prezentari ale Hong Kong-ului sunt “din aer” (“aerian adventure”, cum se spune, pe drept). Si una, si celelalte prilejuiesc uimirea si admiratia pentru un oras al lumii care este mult mai mult decat un oras: o asezare umana de o frumusete naturala rara, careia oamenii i-au adaugat valente in toate directiile (arhitectura, industrie, urbanism, deschidere spre lume) si care este o alta expresie a neobisnuitei anverguri a Chinei actuale.
Andrei Marga

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page