Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

ECOURI ALE ZILEI DE 1 DECEMBRIE 1918

Imprejurarile vietii m-au facut sa-mi duc existenta in Ardeal mai multi ani, aproape toata tineretea mea. Multe erau diferentele intre Ardeal si partea de sud a tarii, de unde veneam: portul, graiul, obiceiurie, comportamentul... Obisnuita cu firea zgomotoasa si adeseori exploziva a bucurestenilor, muntenilor sau a oltenilor, ajunsa in Ardeal, nu conteneam sa ma mir de vorba linistita si comprtamentul mai supravegheat al locuitorilor de pe aceste meleaguri. Chiar cand erau mai expansivi, comportamentul avea frau bine strunit.

Desi Romania are un spatiu mic fata de alte tari, unitatea in diversitate ii da un spor de frumusete. Un exemplu semnificativ pentru comportamentul mai temperat al ardelenilor, mi s-a parut ca se desprinde semnificativ dintr-o relatare a unui detaliu din timpul marelui eveniment trait cu mare intensitate de oameni la 1 Decembrie 1918.

Unui mai varstic prieten, oftalmologul Coriolan Bucur, ii placea sa-mi povesteasca despre impresiile tatalui sau, preotul Iuliu Bucur, de la adunarea din Alba-Iulia, la care a participat cu un entuziasm pe care l-a purtat in suflet pana la farsitul vietii.

Entuziasmul acelor zile care cuprinsesera zarile, facea ca bucuria lasata in voia ei sa zboare pana in inaltul cerului. Pentru prima data si spre durerea noastra, pentru singura data, Romania se afla intre hotarele ei firesti, cu toate provinciile. Imaginea acestei Romanii „dodoloata" cum ne spune Lucian Blaga, nu am mai avut-o din 1940 incoa si nu o putem inca intrezari curand. Atunci era marea bucurie a oamenilor pentru infaptuirea unei dreptati la care am sperat o prea lunga vreme, dar era si speranta unei tari infloritoare. Visul acesta s-a implinit.  In urmatorii ani, am avut maximum de inflorire economica, de dezvoltare a artelor si culturii, de apogeu in politica... Asa imi explic de ce o varstnica prietena a familiei noaste care a calatorit mult in lume, cand era intrebata unde ar dori sa traiasca de-ar avea posibilitatea sa-si aleaga tara, raspundea invariabil: „In Romania din perioada interbelica!".

Asadar, entuziasmul oamenilor din acele zile avea un profund temei. Se cutremura pamantul si zarile de atata bucurie. La adunarea de la Alba-Iulia, langa preotul Iuliu Bucur, se nimerise un om cam intre doua varste, imbracat in straie taranesti, curate, asa cum erau toti cei prezenti, semn de respect pentru aceasta zi cu totul deosebita. Omul striga din toti plamanii: „TRAIAAAASCA ROMANIA MARE!!! TRAIAAAASCA UNIREA!!! TRAIAAAASCA  IULIU MANIU !!!"

Rasuna vocea lui ca un tulnic. Langa el, sotia, in costum national, ii tinea isonul. Cand a aparut Iuliu Maniu, entuziasmul a facut sa strabata fiori in toata suflarea. Uralele nu mai conteneau. Atunci, preotul Iuliu Bucur i-a facut semn cu mana vecinului sa se domoleasca si i-a soptit cu blandete: „Bine, bine, bade draga, acum hai si-om asculta ce ne spune domnul Iuliu Maniu".  Dar omul l-a privit cu ochii scanteind si i-a raspuns promt si deplin stapan pe el: „Nu pot, domule parinte, nu pot, trebuie sa mai strig pana ma stampar. Am venit din varful muntilor cu femeia mea o zi si o noapte pe drum cu carul cu boi ca sa putem striga aice. Trebuie sa strig ca sa imi gasesc stamparul. Si iarasi a inceput: TRAIAAAASCA ROMANIA MARE!!! TRAIAAAASCA UNIREA!!! TRAIAAAASCA IULIU MANIU !!!...".

In pieptul acestui om care nu-si gasea „stamparul", desi se vedea ca este un om cu vorba si purtare cumpanite, ca si toti ardelenii, se simtea suflarea intregului nostru neam, asa cum nu a mai fost niciodata, moment ramas unic in istoria noatra. Ziua aceasta a fost  pe deplin indreptatita sa devina ziua nationala a Romaniei.

Glasul acela din istorie se contopeste cu cel al nostru de astazi si din viitor in urarea:

„LA MULTI ANI ROMANIA DE ZIUA NATIONALA!"

Elena BUICA

1 decembrie 2009

Toronto, Canada

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page