Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Interviul Prea Cucernicului Parinte Protopop Constantin Alecse



(Revista “Maria”, din Spania,www.revista-maria.com)

(Continuare din editia precedenta)

B.C. Desi conectati la toate stirile legate de Romania, dar netraind pe pamant romanesc, se poate vorbi totusi de o perceptie si de o imagine poate usor modificate asupra tarii noastre ale romanilor din America? Cum arata Romania din sufletul si din mintea lor?

Pot spune ca, in ultimii 15-20 de ani, prin intermediul canalelor de televiziune din Romania, ce transmit de toate si pentru toti, romanii din strainatate au o imagine bine conturata a ceea ce se intampla “acasa”. Adesea vedem si lucruri care nu ne plac si care nici nu cred ca ne reprezinta, prea multa politica ieftina, lipsa de vointa politica pentru extirparea coruptiei, prea multi politicieni cu interese clienteliste, prea multa barfa si lipsa de respect pentru institutiile statului, manelism etc… Acestea insa nu reprezinta adevarata Romanie, ci sunt numai manifestari in cadrul unui sistem de tranzit catre o societate cu adevarat democratica, cum o stim noi, aici, in vest. Speram sa vedem, in scurt timp, o Romanie in care normalitatea sa se gaseasca la ea “acasa”.

B.C. Stiu ca activitatea bisericii ortodoxe romanesti aici, in Los Angeles, este una foarte bogata si variata. Ce faceti pentru si impreuna cu enoriasii dumneavoastra?



De mai bine de 30 de ani, tiparim o revista color, “Viata Crestina” (www.publicatii.com), intr-un tiraj de aproximativ 1000 de copii, cu aparitie initial lunara, apoi bilunara, iar, in ultimii ani, aparitie trimestriala, atat in format tiparit, cat si virtual.
Revista infatiseaza in paginile ei viata spirituala, pastorala, culturala, administrativa si misionara a bisericii “Sfanta Treime”. Ea cuprinde, printre altele, predici, meditatii, anunturi comunitare, rapoarte de activitate parohiala, programul slujbelor si date despre educatia religioasa in parohie, servicii religioase obisnuite sau ocazionale, diverse. Prin intermediul ei, tinem legatura cu enoriasii si cu toti binefacatorii parohiei, anuntand astfel toate evenimentele comunitare, religioase si social culturale, astfel incat, chiar si cei care, din binecuvantate pricini, nu participa cu regularitate la sfintele slujbe, sa se simta parte din “marea noastra familie”, sa aiba la dispozitie in orice clipa toate datele nostre de contact, pentru a putea apela cu usurinta la serviciile bisericii.In biserica au loc activitatile ecclesiastice, si se savarsesc toate serviciile sacerdotale, si tot sub egida ei se organizeaza diverse evenimente nationale, prin evocarea personalitatilor culturii romanesti, prin variate programe cultural si activitatii sociale, adesea cu participarea artistilor locali sau a unor artisti veniti fie din Romania, fie din alte state.


Spre exemplificare, fara a avea pretentia ca i-am amintit pe toti oaspetii nostri, in perioada anilor 1980-2010, biserica noastra a fost vizitata de mari personalitati ale culturii, cinematografiei si politicii romanesti, ca de pilda: Majestatea Sa Regele Mihai al Romaniei; Eminenta Sa dr Emil Constantinescu, presedintele Romaniei; Senatorul Ion (Iancu) Ratiu; Excelenta Sa Mircea Geoana, la acea vreme (1997) ambasadorul Romaniei la Washington, scriitorul Mihai Botez, mai tarziu consulul general al Romaniei la Los Angeles; renumitii dirijori Sergiu Celibidache, si Marin Constantin (dirijorul Madrigalului); renumitul regizor de filme John Florea, dramaturgul Jean Ionesco; documentaristi TV de renume: Mario Machado (California), Aristide Buhoiu (New York, si California), Mihaela Craciun (TVR-International, Romania); poetul Grigore Vieru; actorii Adrian Zmed (USA), si, din Romania, Dem Radulescu, Mircea Crisan, Nae Lazarescu, Vasile Moraru, Florin Piersic, Horatiu Malaiele, Stela si Alexandru Arsinel, George Mihaita, Ion Dichiseanu, si multi altii.

Tot in aceasta perioada anilor 1980-2010, pe scena salii parohiale a bisericii noastre au performat: corale, cum ar fi Madrigalul, Axios, Ars Carminis; au cantat: Gica Petrescu, Dan Spataru, Corina Chiriac, Maria Dragomiroiu, Gheorghe Turda, Ionela Prodan, Ion Laceanu, Constantin si Olimpia Draghici, Stefan Hrusca, Nicolae Furdui Iancu, Gigi Marga, Nicolae Raceanu, Irina Somesan, Faramita Lambru, Irina Loghin, Margareta Paslaru, Gica Petrescu, Romica Puceanu, Dumitru Farcas, Nicoleta Voica, Sofia Vicoveanca, Veta Biris, Maria Ciobanu, Leontina Vaduva, soprana Valeria Sersea, Gabriel Vamvulescu, Ciprian Ignat, George Rotaru, Octavian Cadia, Ionica Ardeleanu; dintre orchestre, amintim: orchestra Nicolae Bot Gros (Chisinau), orchestra Radu Goldis (Los Angeles), orchestra Dumitru Grigorut (Chicago).



Pe scena bisericii noastre au mai performat grupuri folclorice din Canada (1989), din Chicago si din Bucuresti (1994), precum si “Timisul” (Romania), “Izvorasul” (Minnesota, 2001), “Mugurel” si “Craitele” (Los Angeles), precum si grupurile folclorice ale bisericilor sarbesti si grecesti din Sudul Californiei.



In domeniul educatie religioase, preotimea coslujitoare tine predici si cateheze, in mod permanent, nu numai in cadrul slujbelor duminicale, ci si la slujbe ocazionale: boteze, cununii, inmormantari; organizeaza cursuri de religie pentru tineretul parohiei (sporadic, nu-i mai putin adevarat!) si incurajeaza participarea tinerilor in activitatile locale pan-ortodoxe; am experimentat chiar si functionarea, timp de aproape 10 ani, a unei capele unde slujbele se savarseau totalmente in limba engleza, pentru tinerii care nu vorbesc decat limba engleza; a sustinut o ora pe saptamana, de educatie religioasa prin intermediul radioului, ce putea sa fie ascultat in tot sudul Californiei, iar in ultimele 2 decade, biserica noastra este prezenta in viata credinciosilor ei, si nu numai, prin portalul www.biserica.org si prin forumul sau.

B.C. Ati gasit sprijin pentru nevoile bisericii printre romani sau comunitatea din aceasta zona nu e una foarte solidara?

Ca si intr-o familie, unii membri ai comunitatii sunt mai saritori decat altii, unii sunt mai implicati in viata social-culturala, altii in viata duhovniceasca si sacramentala, altii in administratie etc; insa, in final, avem acelasi ideal si ne folosim de talantii pe care ni i-a dat Dumnezeu, intru slujirea Lui si a comunitatii (parohiei) din care facem parte.
Desi poate, privita din afara, comunitatea romaneasca din Sudul Californiei ar parea ca nu este unita, solidara, realitatea este diametral opusa. Comunitatea romanesca de aici, in totalitatea ei, este diversificata si dinamica. Ea este formata din multiple “comunitati religioase”, mai multe religii si culte religioase, este reprezentata de societati si organizatii sociale, culturale si caritabile, de organizatii si asociatii profesionale, insa, atunci cand a venit vorba a ne dovedi obarsia, unitatea si solidaritatea, am demonstrat-o din plin.
Mentionam doar cateva ocazii semnificative: primirea, in 1988, cu dragoste si cu entuziasm a Majestatii Sale, Regele Mihai I, in sanul comunitatii; trimiterea de ajutoare atat catre tara, de ordinul zecilor de milioane de dolari, imediat dupa 1989, cat si altora din diferite tari, de pe alte continente, afectati de calamitati naturale; consensul si participarea tuturor in a promova o imagine pozitiva pentru Romania in cadrul societatii americane, combatand miturile si povestile, adesea adevarate facaturi, care au drept scop denigrarea tarii de obarsie. Fara indoiala ca un rol important in sudarea relatiilor fratesti intre membrii comunitatii romano-americane il au si autoritatile de resort ale statului roman (ambasadele si consulatele).

B.C. Cum reusiti sa va impliniti misiunea pastorala avand in vedere ca pentru multi dintre credinciosii dumneavoastra duminica e singura lor zi libera?

Slujitorul Sfantului Altar, luand aminte la cuvintele Sfantului Apostol Pavel, care zice “Tuturor toate m-am facut, ca macar pe unii sa-i mantuiesc “ (I Corinteni IX, 22), incearca sa-i urmeze exemplul. Insa, cum spuneam si mai sus, trebuie sa existe o conlucrare intre preot si credinciosi. Crestinul care citeste Sfanta Scriptura invata din ea: “Lucreaza sase zile si fa in acelea toate treburile tale, iar ziua a saptea este ziua de odihna a Domnului Dumnezeului tau; sa nu faci in acea zi nici un lucru... caci in sase zile a facut Dumnezeu cerul si pamantul ... iar in ziua a saptea S-a odihinit. De aceea a binecuvintat Domnul ziua a saptea si a sfintit-o”(Iesire XX, 8-11).
Plinind legea Vechiului Legamant si inviind din morti in prima zi a saptamanii (duminica), Mantuitorul Hristos ne-a adus Noul Legamant si, cu acesta, noua zi de odihna. Intr-adevar, chiar daca duminica este pentru cei mai multi dintre credinciosii nostri singura lor zi libera, ei isi aleg sa se odihneasca, trupeste si duhovniceste, prin participarea la Sfintele Slujbe.

Crestinul adevarat aude chemarea: “Veniti la Mine toti cei osteniti si impovarati si Eu va voi odihni pe voi” (Matei XI, 28). Este tot atat de adevarat ca lupta cu “stihiile acestei lumi” este dificila, atat de puternice sunt “portile iadului“, incat Hristos Insusi ne vorbeste despre “calea cea stramta”, pe care putini o aleg in urcusul lor spre mantuire. In aceasta lupta, principalul nostru ajutor este tocmai Sfanta Euharistie, prin Trupul si Sangele Mantuitorului Hristos, Cel care ne ofera nu numai odihna, cand suntem impovarati, chiar mai mult ne ofera insasi “hrana esentiala” care ne tine vii, duhovniceste vorbind, si care, in ciuda ispitelor si a primejdiilor, ne face urmatori ai lui Hristos.
Va urma

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page