Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

DECLARATIA MINISTRULUI JUSTITIEI, CATALIN PREDOIU, DIN DESCHIDEREA CONFERINTEI REGIONALE PRIVIND RESTITUIREA PROPRITETATILOR SI ACORDAREA COMPENSATIILOR BANESTI



 


BUCURESTI – 17 februarie 2011

 

 

 

            Catalin Predoiu: As vrea sa spun de la bun inceput, sunt extrem de onorat sa deschid aceasta conferinta. As vrea sa felicit MAE, precum si partenerii organizatori pentru ideea de a invita la Bucuresti un numar atat de mare de specialisti. De altfel, va marturisesc, sunt profund impresionat de lista participantilor.
Este vorba de oameni cu foarte mare experienta, de profesionisti ai dreptului, experti in problema restituirii proprietatilor, oameni politici cu expertiza in domeniul juridic in fata carora va rog sa-mi dati voie sa ma inchin si sa le multumesc pentru ca si-au facut timp sa ia parte la aceasta conferinta.
Fara indoiala va fi extrem de utila nu numai pentru mediul juridic sau lumea justitiei, ci si pentru Executivul din Romania, pentru Ministerul Justitiei in speta. Spun asta cu atat mai mult cu cat imprejurarile profesionale m-au indreptat mai degraba catre un alt domeniu al dreptului, cel comercial si am constatat in acelasi timp ca aceasta problematica are uneori reverberatii si in ceea ce priveste raporturile comerciale dintre societati, oricat ar parea de paradoxal la prima vedere.
Pregatindu-ma pentru deschiderea acestei conferinte, caci e vorba de o interventie de pregatire, de deschidere a lucrarilor dumneavoastra si nu neaparat de analiza in profunzime a fenomenului, va marturisesc ca am solicitat aparatului Ministerului o sinteza a problematicii si am fost extrem de surprins sa constat ca numai sinteza problematicii numara cateva sute bune de pagini.
 Vreau sa va linistesc din prima si sa va spun ca nu am sa dau curs spre citire acestor sute de pagini si nici prezentarii lor. Dar aceasta arata cat de complexa a devenit problematica restituirii proprietatii in special in Romania. Sunt convins ca si in alte state. Deci iata-ma, asadar, in fata unei sarcini destul de dificile, si anume de a creiona in cateva minute, vorbind destul de rar ca sa puteti sa faceti si traducerea, problema restituirii proprietatilor cu speciala privire asupra situatiei din Romania si perspectivelor.
Deci vreau de la bun inceput sa spun ca, in opinia mea, restituirea proprietatilor si organizarea legislativa si judiciara a acesteia a constituit in Romania si probabil ca si in celelalte tari care au apartinut blocului comunist, o datorie morala, o datorie de reparatie a unor traume juridice si umanitare petrecute in anii comunismului. si cred ca in majoritatea tarilor daca nu in toate tarile fost-comuniste s-a plecat cu bune intentii in rezolvarea acestei chestiuni de ordin moral prin mijloace juridice.
 Din pacate, problema tehnica a rezolvarii cel putin in Romania a comportat numeroase dificultati. Nu cred ca gresesc daca spun ca intr-o buna masura modalitatea in care statul roman a incercat sa rezolve aceasta problema in ultimii 20 de ani a constituit un esec. In orice caz, a creat multiple probleme si justitiabililor, a creat multiple probleme si sistemului judiciar. si in acelasi timp, a condus treptat la o  afectare a imaginii Romaniei in ceea ce priveste modul in care a rezolvat sau a incercat sa rezolve aceasta problema. Este cunoscut faptul ca suntem una dintre tarile „fruntase” in ceea ce priveste amploarea proceselor aflate pe rolul CEDO. Daca nu ma insel, in jur de 204 hotarari au fost pronuntate de CEDO in aceasta materie in cauze privind resortisanti romani si un numar de alte 2.000 de cauze se afla pe rol in diverse stagii procedurale, ceea ce indica acel esec de care vorbeam, de a rezolva in caile procedurale interne in mod judicios si rapid aceasta problema.
Inclin sa cred ca atunci cand s-a pornit la rezolvarea acestei chestiuni s-a gresit sub aspectul conceptiei strategice a solutiei. Problema sau principiul aplicat fara nuante, restitutiei in natura si nu in echivalent banesc, eventual cu o limitare a despagubirilor a fost, dupa parerea mea, o eroare. Dar, sigur, suntem aici la un seminar stiintific si sunt gata sa accept si argumentele contrarii. In orice caz, principala cauza a insucceselor noastre de a epuiza pana in acest moment in mod fericit aceasta problema o constituie, in opinia mea, instabilitatea politica care a condus la o instabilitate legislativa accentuata. Foarte multe legi care au incercat sa rezolve problema din diverse unghiuri, necorelate in mod coerent, modificate de multe ori, de prea multe ori pana in punctul in care a facut dificila aplicarea lor in mod uniform de catre instanta.
Aceasta a condus in mod inevitabil la o jurisprudenta neunitara, de multe ori, de prea multe ori in disonanta cu principiile Conventiei Europene a Drepturilor Omului si jurisprudenta Curtii, ceea ce a condus in final la condamnari ale Romaniei. Lipsa unui criteriu rezonabil de cuantificare a despagubirilor a condus uneori la transformarea CEDO intr-un adevarat agent imobiliar silit practic sa evalueze, sa reevalueze cuantumul despagubirilor in functie de fluctuatiile pietelor. Ceea ce a ingreunat chiar si activitatea CEDO, nu numai pe cea a instantelor din Romania. si spun acest lucru in cunostinta de cauza dupa discutii pe care le-am avut cu responsabili ai CEDO. Fara a fi, evident, o cauza importanta, consider totusi ca si absenta unei legislatii privind raspunderea disciplinara a magistratilor a simulat uneori aparitia unor decizii criticabile si care au fost criticate de multe ori chiar in doctrina romana, desfiintate in cai de atac sau in fata CEDO. Sigur ca au fost incercari si sunt in continuare evaluari privind rezolvarea acestei solutii, cu atat mai mult cu cat Romania este pusa in fata unei decizii pilot, decizie care practic ne obliga sa gasim in urmatoarele luni solutii adecvate acestei problematici. Exista un grup de lucru interministerial care coopereaza pentru evaloarea acestor solutii. Exista si cateva concluzii. Sunt convins ca dezbaterile din cadrul acestei conferinte vor ajuta expertii ministerului prezenti in numar mare la aceasta conferinta sa isi cristalizeze aceste solutii. si cred ca in urmatoarele 2-3 luni de zile putem sa prezentam acest pachet de masuri care sa conduca la implementarea concluziilor din deciziile pilot in legislatie.
Revin la chestiunea despagubirilor, cuantumului despagubirilor si a evaluarii acestora care a fost discutata inclusiv cu oficiali ai CEDO si cred ca in jurul acestei idei va trebui sa creionam si pachetul de solutii in viitor. De asemenea, cred ca va trebui sa modificam si Legea 24/2000 privind tehnica legislativa si sa prevedem acolo o dispozitie conform careia in procesul de elaborare legislativa, atat Executivul cat si Legislativul sa tina cont de jurisprudenta CEDO, astfel incat sa nu mai fim in situatia in care sa construim injustitia prin reglementari, ci sa dam posibilitatea justitiei sa faca dreptate pe baza reglementarilor.
In alte cuvinte, trebuie sa eliminam cat mai rapid din legislatie toate prevederile care contravin jurisprudentei CEDO, caz particular privind retrocedarea proprietatilor. Sigur, au fost luate deja anumite masuri de ordin legislativ care sa conduca la scurtarea termenelor in procesele noastre, o alta vulnerabilitate a sistemului judiciar. Sunt, insa, constient ca aceste masuri legislative cuprinse in primul rand in Legea micii reforme, dar si in perspectiva in noile Coduri, nu pot fi efective si nu-si pot produce pe deplin efectul daca nu pot fi insotite si de masuri de sprijin logistic din partea Executivului. si, in acelasi timp, cu masuri de politica, de orientare a politicilor de resurse umane in raport cu nevoile sistemului judiciar, care sa fie elaborate si implementate de CSM.
Am sa inchei aici scurta mea interventie urandu-va succes si asigurandu-va de interesul Ministerului pe care temporar il coordonez fata de concluziile dumneavoastra. Multumesc inca o data nu numai pentru invitatie, dar si pentru prezenta dumneavoastra in numar mare aici la Bucuresti si va doresc inca o data succes.
Va multumesc.

 
Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page