Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Inutile limitari ale drepturilor la studii


Asa cum am anticipat (si se poate anticipa de catre oricare cetatean care judeca cu precizie si onestitate), fiecare dintre legile adoptate recent (prin cunoscutele proceduri neconstitutionale care se practica) de regimul actual din Romania - Legea pensiilor, Legea salarizarii, Legea educatiei si celelalte - este o grosiera improvizatie.
Punerea in aplicare a fiecareia duce, in consecinta, dupa cum se observa deja, la absurditati. Acestea ar fi doar retorice daca nu ar atinge soarta oamenilor. Ma refer aici la un singur exemplu: limitarea inutila a drepturilor la studii prin Legea educatiei publicata deunazi de Monitorul Oficial (18, 2011).
Sunt cel putin patru articole, de gravitate variabila, dar mare, care limiteaza dreptul la studii al cetatenilor Romaniei. Iata, de pilda, articolul 140 (2) anuleaza studiile master la distanta. Se poate discuta daca studiile master la distanta pot fi organizate in stiintele experimentale, inginerii, medicina; mai curand nu este cazul. Dar oprirea tuturor studiilor master la distanta este o eroare, cel putin din motivul ca limiteaza dreptul la studii al unor tineri care locuiesc si lucreaza in alte localitati si care pot realiza “frecventa redusa” cu mijloacele electronicii de astazi. Apoi, articolul 140 (4) anuleaza doctoratul la fara frecventa, impiedicand persoane care lucreaza in afara localitatilor universitare sa urmeze studii doctorale. Nu insist asupra faptului evident ca multi profesori, medici, juristi, economisti si altii vor fi opriti sa-si completeze studiile, dar remarc imprejurarea ca, cel putin la Universitatea Babes-Bolyai, sute de candidati straini competitivi sunt respinsi inutil.
Trebuie inteles ca este important sa avem doctorate puternice, dar relevanta doctoratelor nu este a priori subminata de forma doctoratului. Diferite tari nu fac distinctia dintre “frecventa” si “fara frecventa”, incat lasa in seama persoanei ce face cu timpul sau si cum se pregateste, dar nu contin interdictii in lege. Mai departe, articolul 150 (3) spune ca doar 5% dintre studenti au dreptul sa promoveze doi ani intr-un an. Cine stabileste a priori cati studenti promoveaza doi ani intr-un an? Poate fi 1%, pot fi 10%? Ce rost au astfel de prevederi intr-o lege serioasa? In sfarsit, pentru a limita enumerarea de exemple, in articolul 157 nici nu se mai aduce vorba de “joint master” sau “master international”, care fac parte din chiar politica Uniunii Europene. Oare legea nu cunoaste reglementarile Uniunii Europene?
O lege gandita de oameni priceputi, cu scaun la cap, nu contine limitari inutile, ci reglementari riguroase ale rutelor de studii. Reglementarile riguroase sunt insa altceva decat nevrozele din lege, pe care, e adevarat, le mai putem citi, retroactiv, in documentele partidului lui Mussolini. Fara vreo fixatie, trebuie spus ca autorii legii au luat in brate, obsedati, negatiile si interdictiile, precum acele documente. Cat priveste reforma, legea in cauza nu face nici o reforma, in primul rand din motivul, bine remarcat de un coleg din Iasi: tot ceea ce este bun in lege este plagiat din reglementari vechi, iar ceea ce este nou este gresit.
Andrei Marga

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page