Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Schite POLITISTE, Serial - Adevarul si numai Adevarul!



Chris Miller un detectiv din ziua de azi de Michael Cutui
(Continuare din numarul precedent)
 
- Va deranjeaza daca imi dati adresa prietenei?
- Asta inseamna sa-mi verificati alibiul, nu?
- Da asa se spune, dar numai daca sunteti de acord.
Oana ii dicta adresa si apoi ii dadu numarul de telefon al prietenei.
- Mama ei e de obicei acasa.
Chris isi nota totul. Stia ca trebuie sa afle mai mult.
- Imi permiteti sa va pun niste intrebari putin mai personale?
- Daca credeti ca ajuta la rezolvarea cazului si dovedesc ca Mihai nu are nimic de afacere cu moartea lui Marin, nu am nimic impotriva.
Se opri, isi dadu seama ca o luase gura pe dinainte.
- Marin, fiind profesorul Pascu?
- Da, el.
- Stiu ca ati fost in relatii, cum sa spun, foarte apropiate?
Asistenta nu paru nici surprinsa nici socata. Spuse cu tonul cu care vorbesti despre vremea de afara.
- Am trait cu el o perioada.
- Totul a inceput din august anul trecut? Nu-i asa?
- Vad ca stiti, deci ce sa va spun?
- As vrea sa cunosc punctul dumneavoastra de vedere.
Oana incepu sa povesteasca. Totul, precis, rece, fara emotii. Cand termina il privi direct in ochi si-l intreba.
- Credeti ca mai aveti intrebari?
Chris se gandi putin, tot ce auzise, fusese o autodisectie a propriului eu, facuta cu o precizie remarcabila.
- Nu cred. Va multumesc.
Dupa ce mai schimbara niste amabilitati, Oana Dima isi lua ramas bun si pleca.
Ramas singur, Chris se uita la ceas. Era noua si jumatate deci mai avea o jumatate de ora.
Il suna pe Titus.
- Unde esti, intreba el.
Chiar am terminat cu tipografia si sunt la catedra.
- Ce-ai aflat?
- Pe scurt. Domnul conferentiar Dorobantu a fost cel care a adus manuscrisul la tipografie, numele lui Mihai Orasanu nu a fost sters, ci nici nu a existat pe coperta. Nimeni nu l-a sunat pe conferentiar pana nu au avut lucrarea si nici dupa aia, doar cand a fost gata tiparita. Dar, si aici exista un dar, cu o zi inainte, tehnoredactorul a fost la catedra pentru a pune la punct ultimele amanunte cu profesorul Pascu si el spune ca pe coperta era trecut numele lui Mihai Orasanu. Am verificat aici in registru de la documente secrete, intre plecarea tehnoredactorului cu profesorul si preluarea lucrarii de catre conferentiar nu a mai luat nimeni lucrarea. Deci trage concluzia.
- Am inteles, acum te rog sa te duci la adresa asta si sa afli daca sambata noaptea Oana Dima a innoptat acolo si la ce ora a ajuns acolo. E o prietena a ei, la ora asta o gasesti acasa pe mama prietenei.
Ticu se aseza in fata lui.
Cu o batista mare isi sterse transpiratia de pe frunte.
Chris ii dicta lui Titus adresa si inchise telefonul.
- Caldura asta o sa ma omoare, spuse advocatul.
- Ai adus raportul?
Ticu ii puse in fata un plic mare.
- Ai aici o copie, spuse el.
Chris il lua si se adanci in lectura. Din cand in cand scotea cate un „ca sa vezi”. Dupa ce intoarse si ultima foaie, il baga la loc in plic si-l intinse peste masa.
-Poti sa-l tii asta e copia ta, zise Ticu, impingandu-i mana inapoi. Oana a fost aici?
- Da a fost si a plecat. Doamna Anca Fagarasan vine peste vreo zece minute.
- Deci cu alte cuvinte, eu pot sa dispar, asta vrei sa spui?
 Chris se multumi sa zambeasca.
- Bine daca ai nevoie de mine, stii unde sunt.
- Stiu.
- Ai nevoie de masina?
- Nu mi-ar strica.
Ticu ii intinse cheile.
- Eu o sa-mi iau un taxi, ne vedem la birou, zise el.
Isi bau cafeaua dintr-o sorbitura, apoi se ridica si pleca fara sa mai spuna ceva. Chris lua raportul autopsiei si incepu sa-l reciteasca cu pixul in mana.
Vocea doamnei Fagarasan il facu sa tresara.
- Va deranjez?
Chris se ridica si-i saruta galant mana.
- Nu dimpotriva, va multumesc ca ati dat curs invitatiei mele de aseara. Poate nu e momentul potrivit?
- Va referiti, la incidentul de ieri?
Chris nu raspunse.
- Asta e alta problema. Cu Rodica am vorbit de dimineata la telefon si am lamurit lucrurile pe cat posibil. O sa gasim o solutie.
- Ce mai face doamna Pascu?
- A plecat cu Miruna la cimitir, sa rezolve problema locului de veci. De ce ati vrut sa ma vedeti.
- Dumneavoastra ati fost cea mai buna prietena a doamnei Pascu.
- Da, am fost si vom ramane, prietene.
- Deci sa inteleg ca nu ati avut secrete una fata de alta?
- Cred ca nu.
- As dori sa aflu de la dumneavoastra, cum a functionat casnicia ei cu profesorul, mai ales in perioadele in care el a luat-o pe de laturi.
- Eu stiu ce sa spun, sunt lucruri pe care nu le stie nimeni.
- Da va inteleg, dar un om, care poate e nevinovat, e acuzat de crima. Nu stiu, daca stiti, dar eu fac aceste cercetari la dorinta doamnei Pascu
- Stiu asta.
Anca Fagarasan ramase cateva momente pe ganduri.
- Cred ca aveti dreptate. O sa incerc sa va redau totul cat mai obiectiv cu putinta. Total obiectiva nu pot sa fiu, cand e  vorba de domnul Marin Pascu, dar o sa ma straduiesc.
Se facuse ora unsprezece cand Chris isi lua ramas bun de la Anca Fagarasan.
Se sui in masina si se indrepta spre locuinta familiei Pascu.
Va urma

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page