Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Programul Obama-Biden în învatamânt


Ceea ce se petrece in invatamantul din SUA este mereu instructiv pentru orice alta tara, avand in vedere succesele istorice, tehnologice, economice si politice americane de dupa cel de Al Doilea Razboi Mondial.
Pana in anii treizeci, Germania avea cel mai atragator sistem, iar directia mobilitatilor studentilor era spre Heidelberg, Göttingen, Tübingen, München si altele. Odata cu venirea la putere a lui Hitler, directia s-a schimbat, iar dupa 1945 SUA este incontestabil centrul invatamantului mondial.
De aceea, optica fiecarei administratii americane a contat nu doar pentru americani, ci si pentru ceilalti interesati de pe glob. Imi amintesc ca in 1998, fiind la Washington DC pentru a rosti discursul inaugural la conferinta mondiala a educatiei, organizata de Banca Mondiala, intr-o lunga intrevedere cu secretarul de stat pentru educatie de atunci al SUA, Richard Riley, domnia sa imi relata, in biroul sau, cum surplusul bugetar al administratiei Clinton-Gore a fost folosit pentru dotarea electronica minima a fiecarei scoli americane.
Cu un an in urma s-a tiparit volumul The Obama Education Plan. An Education Week Guide (Jossey-Bass, A. Wiley Imprint, San Francisco, 2009), o sinteza a ideilor liderilor actualei administratii americane privind invatamantul, cu comentarii, sugestii si intrebari din partea sprijinitorilor. Care sunt opticile caracteristice ale acestui program pentru educatie? Daca citim discursul lui Barack Obama de acceptare a nominalizarii retinem patru accente majore: “educatia timpurie”, “consolidarea profesionala si a conditiei salariale a profesorului”, “standarde inalte” de performanta si “mai buna folosire a resurselor” (“more accountability”).
Aceste accente au gasit un corespondent
in optiunile majore ale programului.
In SUA exista de aproape un deceniu o dezbatere acuta asupra ponderii “educatiei publice (public education)”. Council on Higher Education a publicat lucrari in care liderii unor universitati de real prestigiu au reclamat deteriorarea sprijinului pentru universitatile publice, puse sub presiunea marketizarii neconditionate. “Planul Obama-Biden” are in vedere “restaurarea promisiunii educatiei publice in America” si asigura ca “fiii Americii vor conduce din nou lumea in realizari, creativitate si succes (p.215).
Ce masuri majore se preconizeaza in aceste directii? Prima este trecerea la “prescolaritatea voluntara, universala” (p.4), cu finantarea indispensabila, inclusiv pentru familii, mai ales pentru cele nevoiase. Sunt, desigur, scoli “care au nevoie de ameliorari”, dar problema este de “a ameliora astfel de unitati, mai curand decat de a le pedepsi”. O alta optiune se refera la cadrele didactice (teachers). Datoria cadrului didactic este sa evalueze elevul, dar nu prin “teste standardizate” si nesemnificative (oarecum “bubbles”), ci in mod precis, individualizat (p.27). Datoria este de a crea si cultiva “programe scolare inovative” (p.51).
Barack Obama vrea sa deschida “o noua era a responsabilitatii mutuale in educatie” care sa-i implice, impreuna, pe parinti, cadre didactice, lideri si cetateni. Programul sau prevede crearea unui Teacher Service Scholarship, care asigura patru ani pentru pregatirea bachelor sau doi ani de pregatire speciala graduata pentru invatamant (p.217). Sprijinirea aparte a pregatirii cadrelor didactice, introducerea de stimulente pentru cei care promoveaza “practicile cele mai bune”, recunoasterea activitatilor in conditii aparte (comunitatile rurale, parti anumite ale oraselor), cu un cuvant asigurarea demnitatii cadrului didactic, sunt alta optiune majora a programului actualei administratii americane.
Programul Obama-Biden reafirma consolidarea matematicii si a stiintelor in curricula scolilor si universitatilor. Spre a mari accesibilitatea invatamantului superior pentru tineri se organizeaza American Opportunity Tax Credit – un sistem de sprijinire financiara a tinerilor, ce include obligatia complementara de “community services” (p. 218). Se intensifica sustinerea pentru studenti cu dizabilitati. Merita staruit nu numai asupra optiunilor majore ale programului Obama-Biden, ci si asupra detaliilor, precum si in dreptul a ceea ce s-a facut pana acum. Aceasta mai ales in tarile cu dificultati de orientare (care incearca sa inlocuiasca reformele necesare ale educatiei cu politizari mascate, in care adeziunea la partid trece drept indiciu profesional si care cauta zadarnic alternative la reforme axate pe valoarea si demnitatea cadrului didactic), cum este, de pilda, Romania de astazi.
Andrei Marga

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page