Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

O carte pentru biblioteca de suflet

Citim cartea domnului profesor Simion Bui, director al Colegiului "Alexandru Papiu Ilarian" din Targu-Mures, "Biserica si societatea romaneasca in Reghin si imprejurimi: 1890-1918", cu gandul la vremea in care "satul si preotul au reprezentat (fenomen surprins de marele istoric Nicolae Iorga in «Sate si preoti») elementele definitorii ale societatii romanesti din Transilvania". O Transilvanie in care, la 1848, elita romanilor era formata dintr-o patura restransa, de aproximativ 5.343 de intelectuali, majoritatea preoti (2.036 ortodocsi si 1.733 greco-catolici), avocati, invatatori. Se stie bine ca "toate culturile, mari sau mici, pornesc si sunt intemeiate de anumite structuri religioase" in care "preotul (cum este de parere si prof. univ. dr. Cornel Sigmirean, in «Cuvant inainte») trebuie sa fie parintele si luminatorul poporului", chemat sa dea sfaturi, sa ofere modele credinciosilor.

Lucrarea isi propune "sa introduca cititorul in lumea fascinanta, dar atat de sensibila a spiritualitatii religioase si a relatiilor pe care biserica le-a avut cu societatea civila", pe baza unor documente inedite (scoase la lumina de Grigore Ploesteanu, Ioan Chiorean, Marin Sara, Liviu Boar, Traian Bosoanca etc.), cuprinzand istoria Reghinului si a imprejurimilor, din 1890 pana in anul 1918.

Este cuprinsa prima atestare a Reghinului, datand din anul 1228, mentionat in documente sub mai multe denumiri, care a suferit invaziile tataro-mongole din anii 1241-1242, 1285 si 1393, intre anii 1661-1719 fiind bantuit de ciuma, iar din 1831 pana in 1835 de holera, aparand pentru prima oara, ca targ (Oppidum Regen), la 1437. De mentionat ca localitatile din jurul Reghinului sunt "in cea mai mare parte romanesti, conform unui recensamant din anul 1554, elementul romanesc constituind 60%, iar sasii si maghiarii, impreuna, doar 40%". Paginile istoriei consemneaza trimiterea de catre Mihai Viteazul a unei garnizoane proprii in Cetatea Gurghiului, "numindu-l capitan al cetatii pe stolnicul Constantin".

Pe aceste meleaguri, urmarind "folosul cel de obste", Petru Maior "s-a dedicat raspandirii luminii, stiintei de carte si culturii, educatiei sociale si politice a conationalilor sai, infaptuind o opera de apostolat", intre anii 1785-1809.

Reghinul s-a aflat in framantarile politice ale anului 1848. La 8 mai are loc la Reghin o mare adunare populara, avandu-l in frunte pe protopopul Mihail Crisan, unde s-a adoptat o motiune care urma sa fie prezentata viitoarei Adunari Nationale de la Blaj (15-17 mai 1848). Adunari similare se tin la Alunis, la care participa romanii din Idicel, Filea, Maioresti, Rusii Munti, Vatava si Dumbrava, protopopul Stefan Branea vorbindu-le despre stergerea iobagiei, iar locul in care ei s-au adunat sa fie numit pentru viitorime "Campul Slobozeniei". Orasul este sub bantuirea vremurilor: devastat, incendiat si jefuit de armata secuilor! 396 de case ale Reghinului au fost incendiate si distruse cu o ura nestapanita. La inceputul lunii decembrie 1848, Constantin Romanu-Vivu isi stabileste cartierul general la Reghin. "La 20 ianuarie 1849, Constantin Romanu-Vivu si viceprefectul Stefan Moldovan sunt prinsi, la Toplita Romana, de o ceata de secui. Ferecati in lanturi sunt dusi la Targu-Mures, pentru a fi interogati de Curtea Martiala", apoi ucisi, la 29 ianuarie 1849, la Sangeorgiu de Mures, de nobilimea maghiara.

Intre timp, Reghinul incepe sa prospere. In anul 1905 este data in folosinta linia ferata ingusta Reghin-Lapusna, pentru a usura, mai ales, exploatarea si transportul lemnului de pe Valea Gurghiului, este terminata constructia uzinei electrice, in anul 1911.

Reghinenii si romanii din imprejurimi s-au dovedit solidari cu lupta fratilor de peste Carpati (sufletul actiunii fiind avocatul Patriciu Barbu) in timpul Razboiului de Independenta de la 1877-1878.

La 14 aprilie 1874 ia fiinta Despartamantul Reghin al ASTREI, avandu-l ca presedinte pe Ioan Pop Maior, urmand ca trei Adunari Generale ale Asociatiunii (in anii 1875, 1890 si 1925) sa aiba loc la Reghin.

Un rol activ au avut reghinenii si pe timpul miscarii memorandiste, avocatul Patriciu Barbu, din Reghin, si preotul Ioan Duma, din Sacalul de Padure, fiind inculpati in Procesul Memorandistilor din luna mai 1894, de la Cluj. Printre "luptatorii pentru drepturile nationale, de la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea, ii amintim pe avocatii Patriciu Barbu, Absolon Todea, Ioan Harsia, Augustin Chetian, Mihail Orbonas, precum si pe protopopii Petru Uilacan, Galaftion Sagau, Vasile Duma, Ariton Popa". Printre inculpatii in "Procesul Memorandistilor" de la Cluj (7-25 mai 1894), asa cum aminteam mai sus, s-au aflat dr. Patriciu Barbu si preotul Ioan Duma din Sacalul de Padure, primul fiind judecat si detinut (28 iulie-27 septembrie 1894) in inchisoarea de la Vat. Erau vremurile in care se inmulteau pornirile si ura contra scolii romanesti, a cantecelor patriotice, a fiintei nationale. Era timpul maghiarizarii romanilor, a stergerii de pe o scoala, de pe Valea Gurghiului, pana si a cuvantului romanesc, cu baionetele. Rezistenta nationala romaneasca deranja. Era urata.

O contributie esentiala au avut reghinenii si la Primul Razboi Mondial, soldati din zona dandu-si viata pe campurile de lupta "din Galitia, Rusia, Italia sau in apriga confruntare de la Marasesti". La 8 noiembrie 1918, la Reghin s-a constituit Consiliul National Roman Judetean, condus de Augustin Chetian (presedinte), Vasile Duma (protopop ortodox) vicepresedinte, Ariton Popa (protopop greco-catolic) secretar general, si Ioan Harsia (avocat) secretar.

Protopopiatele ortodox si greco-catolic au avut, in aceasta perioada, un rol esential. La Deda era o manastire, la Urisiul de Jos, Petelea si Maioresti s-au ridicat biserici din lemn din daniile primite de la credinciosi. Protopopul greco-catolic Petru Maior a avut o influenta covarsitoare asupra romanilor ortodocsi, prin imensa lui personalitate si cultura, lasand in urma lui "un sfert de veac de munca, de stradanii, de lupte pentru ridicarea romanilor la nivelul dorit de cultura, civilizatie si constiinta nationala", "model de daruire pentru binele neamului". Preotii Simion Popoviciu (Idicel), Zaharie Matei (Nadasa), Stefan Branea (Maierau), care ne-a lasat "cronica evenimentelor de la 1848-1849", protopopii Galaftion Sagau, Iosif Brancoveanu, Vasile Popoviciu, Ioan Popescu, Grigore Nicoara (tatal dr. Eugen Nicoara, ilustra personalitate a Reghinului interbelic) fac sa creasca "numarul stiutorilor de carte, dovada a interesului pe care-l aveau pentru scoala". Un rol esential l-a avut, in aceasta perioada, protopopul Galaftion Sagau, nascut la 23 martie 1843, la Idicel, care, dupa scoala primara din satul natal, invata la Blaj, pana in anul 1866, cand urmeaza cursurile Institutului Teologic "Andreian" de la Sibiu. Este hirotonisit preot in anul 1869, in august 1881 devenind protopop al Reghinului. Intre 1906-1910 a fost presedinte al Despartamantului Reghin al ASTREI. In anul 1910 renunta la protopopiat, fiind numit asesor consistorial la Sibiu. Se stinge din viata la 21 august 1914, la Sangeorgiu de Mures. Isi duce somnul eternitatii in cripta familiala din Pietris. Mitropolitul Ioan Metianu (care participa la sfintirea bisericilor din Idicel Padure, Pietris si Toplita Romana), ridicarea Bisericii Ortodoxe din Reghin, cu hramul "Inaltarea Domnului", cei 23.609 de credinciosi, protopopii Grigore Nicoara (din Ibanesti) si Vasile Duma (care, la Nasaud, l-a avut coleg pe Elie Miron Cristea, primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane), presedinte al Despartamantului Reghin al ASTREI, viitor episcop de Arges, notarul protopopesc Mihail Todea (Idicel Padure) si multi alti preoti au desfasurat o sustinuta activitate pentru apararea valorilor culturale si nationale romanesti.

Marele corifeu al Scolii Ardelene, Petru Maior, paroh in Reghin Sat, "a fost numit, in 1784, paroh al Gurghiului si inspector al Abafaii (Apalina), pastorind Reghinul un sfert de veac, pana in anul 1809". A slujit in bisericuta de lemn din Reghin Sat, inaltata in 1744, apoi in bisericuta din Reghinul Sasesc, terminata in anul 1811. O munca intelectuala si culturala deosebita, pana in 30 ianuarie 1890, cand "Petru Maior a plecat la Buda sa-si ocupe postul de revizor, cenzor si corector pentru cartile romanesti de pe langa Tipografia Universitatii". Protopopii Grigore Socaciu, Gavril Mathe, Ioan Simonetti, Mihail L. Crisan, Vasile Ratiu, Petru Uilacan, Ariton Popa, raspunzand unei inalte chemari, sunt in slujba poporului care i-a dat, inmultind numarul bisericilor si al scolilor ridicate. Reghinul a avut, in acea perioada, cinstea de a fi vizitat de mitropolitul Blajului, Victor Mihaly de Apsa, sosit sa participe la sfintirea bisericii din Hodac, care a primit delegatia condusa de protopopul ortodox Galaftion Sagau.

Un rol important a revenit preotilor si invatatorilor patrunsi de "mentinerea spiritului national si de ridicarea politica a natiunii romane transilvanene". Alegerea Comitetului ASTREI, imbogatirea fondului de carte, donatiile, infiintarea "Bibliotecii meseriasilor romani" si a "Bibliotecii Despartamantului Reghin al ASTREI", bibliotecile din satele Sacalul de Padure, Idicel, Ibanesti, Casva, Hodac, Deda, Pietris, Beica, Petelea, Gurghiu si din alte localitati, actiunile preotilor si ale invatatorilor "pentru combaterea concubinajelor, a alcoolismului, a certurilor si vrajbei dintre sateni", initiativa protopopului Ariton M. Popa care "a cerut preotilor sa-i oblige pe sateni sa nu mai dea bauturi la inmormantari", indemnurile la cumpatare si buna intelegere, "pentru a nu face rusine bisericii noastre", eliminarea conflictelor din randurile intelectualitatii satesti, rolul familiei si al scolii in inaltarea neamului, raspandirea cartii, abonamentele la publicatiile romanesti ale timpului, corurile satesti, toate au constituit preocupari de reala importanta ale vremii. Preocuparea pentru infiintarea, la Reghin, a filialei unui "Fond de teatru romanesc", burse pentru tinerii studenti, cum a fost Aca de Barbu, care a urmat Conservatorul din Targu-Mures, apoi pe cel din Viena, bursiera a "Societatii pentru crearea unui fond de teatru romanesc", cele trei adunari generale ale ASTREI, "cea mai proeminenta asociatie de cultura in spatiul romanesc", cu rol enorm, hotarator, in activitatea culturala a Reghinului si a imprejurimilor, a adus aici personalitati marcante, precum George Baritiu, Gheorghe Pop de Basesti, Axente Sever, Andrei Barseanu, Vasile Goldis, Vasile Bologa, Al. Borza, I. Lapedatu, Zaharie Barsan, Tiberiu Brediceanu, I. Clopotel, Silviu Dragomir, Onisifor Ghibu, Emil Isac, Stefan Metes, Adrian Maniu, alaturi de care s-au aflat protopopii Reghinului Galaftion Sagau, Petru Uilacan, Vasile Duma si Ariton M. Popa, precum si dr. Eugen Nicoara, Mihail Orbonas, Patriciu Barbu, in actiunile unui front comun intr-o rezistenta "in fata greutatilor timpului".

Unii credinciosi si-au lasat, generosi, intreaga avere bisericii, altii au facut substantiale donatii (case, parcele de padure, pamant, bani), printre acestia situandu-se si boierul basarabean Vasile Stroescu, cel care, la indemnul lui Slavici, viziteaza Transilvania, considerand ca ea adaposteste "cea mai viguroasa parte a poporului roman". Pentru aceasta Transilvanie doneaza 470.000 de coroane!

Cei 40.000 de locuitori romani din zona si-au potolit setea de cunoastere si cultura la scoala romaneasca din Reghin. Fii de tarani, inzestrati, si de intelectuali vor invata si "vor urca treptele ierarhiei sociale". Andrei Ghidiu, Teodor Ceontea, Simion Popescu, Simion Mandrescu, Elie Miron Cristea (cu radacinile obarsiei la Potoc-Deleni, nascut la Toplita Romana), Vasile Hossu s-au ridicat din aceste locuri, in scoala romaneasca, denumita de Ariton Popa, "fiica a bisericii". In anul 1895, la Reghin si in imprejurimi, in scolile de la Habic, Hodac, Petelea, Gurghiu, Faragau, Suseni, Valenii de Mures, Rapa de Sus, Apalina, Breaza, Glajarie, Dumbravioara, Nadasa, Toldal, Idicel etc. erau 5.684 de elevi romani.

"Autoritatile maghiare aplica o cenzura puternica manualelor scolare, cartilor folosite in scolile confesionale, toate cartile si manualele considerate periculoase pentru statul ungur fiind interzise"! Tot ce nu era "conform adevarului existentei regatului ungar" era interzis. La toate acestea, in anul 1907, autoritatile maghiare au adoptat "legile Apponyi" care "loveau in autonomia bisericii si a scolii romanesti", "un apogeu al politicii de maghiarizare" indreptate impotriva miscarii nationale din Transilvania.

Pregatirea se facea in domenii practice: gradinarit, stuparit, tamplarit, indeletniciri casnice, de cele mai multe ori examenele scolare, de incheiere, fiind conduse de protopopi, in munca pedagogica si in culturalizarea satului, remarcandu-se invatatorii George Maior, Alexandru Moldovan, George Uilacan, Ioan Pop, Nicolae Batea, Simion Ciolca.

Cartea domnului Simion Bui - "Biserica si societatea romaneasca in Reghin si imprejurimi: 1890-1918" (aparuta la Editura NICO), cu o bogata informatie documentara, constituie o dovada "a recunoasterii rolului pe care Biserica Romana l-a avut in procesul secular al rezistentei romanilor impotriva asupririi straine in lupta pentru libertate si unitate nationala!"

O carte pentru biblioteca noastra de suflet!

LAZAR LADARIU

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page