Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Criza de dupa criza – între deficitul de resurse financiare si penuria de alimente

 

 

Prin felul in care au alaturat in grupul tarilor amenintate de o posibila criza alimentara state care s-ar putea confrunta cu o asemenea situatie strict din cauza problemelor economice, dar si tari unde astfel de amenintari sunt oarecum permanente, atat din cauza statutului economic precar, cat mai ales ca urmare a lipsei de terenuri agricole, japonezii par a fi dat un avertisment un pic exagerat.

Anuntul japonezilor este cat se poate de sec. Romania se gaseste intr-un grup de 25 de state care ar putea fi lovite de o criza alimentara. Este vorba de tarile avand cea mai numeroasa populatie de pe glob, China si India, dar si de state cu probleme conjuncturale datorate recentei crize mondiale, precum Bulgaria si Ucraina, in grupul tarilor amenintate de o criza a alimentelor fiind aruncate de-a valma si Venezuela, Vietnamul, Tunisia, Republica Dominicana, Libia, Filipinele, Hong Kong-ul, Egiptul, Algeria si Marocul. Ceea ce pare un amestec destul de confuz, dand impresia ca ne aflam in fata unei crize alimentare mondiale iminente. Dar, oare asa sa fie?

De fapt, pentru rigoare stiintifica, japonezii ar fi trebuit sa delimiteze avertismentul pe trei paliere. Tari vizate in permanenta de acest flagel din cauza suprafetelor limitate de terenuri cultivabile (precum, Tunisia, Egiptul, Algeria, Marocul ori Libia), tari posibil a fi afectate de o criza de alimente din cauza suprapopularii (la care se adauga si eventualele suprafete de terenuri agricole ce sunt expuse proceselor de degradare ireversibila, prin alunecari sau inundatii), iar aici vorbim de China si India, si tari (Romania, Bulgaria si Ucraina) in care populatiile nu vor mai putea cumpara, intr-o prima etapa, suficiente alimente strict din cauza lipsei de venituri (datorata cresterii somajului si a saraciei).

Dar, chiar daca avertismentul japonezilor poate parea un pic exagerat, asta nu inseamna ca riscul unei crize alimentare nu exista. Dimpotriva, el este cat se poate de real, avand o explicatie logica in insasi felul in care evolueaza o criza financiara mondiala, mai ales cand aceasta a capatat contururi si amplitudini in sfera economica (mai ales in zona tarilor emergente, unde crizele politice au extins si au generat o identitate proprie crizei initiale).

In fapt, era de asteptat ca o criza financiara, mai ales la nivel mondial, sa produca “replici” si in zona resurselor si, in final, a marfurilor. Iar explicatia vine din disparitia de pe piata a zeci de producatori, marfurile putand deveni mai greu accesibile din cauza subproductiei. Iar primul segment in care este de asteptat sa se produca un asemenea "seism”  este cel al marfurilor imediat necesare omului. Alimentele.

Totusi, faptul ca avertismentul emis de japonezi vizeaza, din zona Uniunii Europene (afectata serios de criza mondiala), doar Romania si Bulgaria, ridica un mare semn de intrebare. Pentru ca, in cazul unei crize datorate reducerii drastice si imediate a resurselor alimentare, avertismentul ar trebui sa vizeze intreg spatiul euopean.

In fapt, in Romania resurse alimentare se vor gasi si pe termen mediu (gratie importurilor intercomunitare), dar tendinta de crestere a preturilor, care va fi surmontata relativ usor de tarile dezvoltate, ar putea avea efecte catastrofale asupra noastra, dar si a Bulgariei, unde nivelul de trai se gaseste la limita subzinstentei din cauza lipsei de bani. Caci, o tara in care locuitorii traiesc practic de pe o zi pe alta, cu resursele financiare deja dijmuite de facturi si dari catre stat, o tara in care ponderea din venituri destinata alimentelor a scazut considerabil, situatia ar putea derapa usor.

In fapt, vorbim de riscul intrarii intr-un cerc vicios. Unul pe care deja il intrezarim prin realitatea faptului ca, pusi fata in fata cu o populatie care nu isi mai permite decat alimentele de minima subzistenta, producatorii au renuntat la marfurile costistoare, cu preturi de productie mari si avand un grad mare de perisabilitate in timpul perioadei de vanzare. Iar scadera ponderei acestor produse pe tarbe, determinata de lipsa de cerere de pe piata (produsa la randul ei de scaderea masiva a veniturilor si cresterea facturilor si darilor consumatorilor), nu ar face altceva decat sa accentueze spirala.

Or, in conditiile in care criza alimentara va fi generata in primul rand de costurile in cresterea a importurilor, solutia ar fi reintorcerea spre producatorul intern. Mai ales in conditiile de azi, cand importam 70 la suta din alimente, in timp ce 3,5 milioane de hectare de pamant zac nelucrate.

Totodata, la noi criza alimentelor ar putea fi si o urmare a masurile aberante luate de guvernanti. In primul rand cele legate de reducerea si chiar eliminarea subventiilor din agricultura, care determina, pe de o parte, inchiderea de activitati si disponibilizari de personal, cu doua efecte ce se cumuleaza intr-o spirala a viciului (scaderea ofertei de marfuri interne si reducerea puterii de cumparare a celor dati afara), iar pe de alta parte, acolo unde firmele rezista, cresterea inerenta a preturilor.

De aceea, o solutie ar fi sprijnirea productiei interne prin reducerea TVA-ului la toate produsele alimentare romanesti. Dar aici ar trebui sa avem curajul sa infruntam Uniunea Europeana in cazul in care aceasta ar obiecta. Pe acelasi sablon care ne-a fost “impartasit” noua: acela ca la vremuri de criza se impun solutii speciale.

E drept, raspunsul din piata, in speta acoperirea nevoii de alimnete, ar putea intarzia, deoarece tendinta de crestere a pretului la alimente din acest an (care a dus la scaderea vanzarii de produse in piete) i-a facut pe multi dintre agricultorii ramasi in joc sa renunte la culturile clasice.

Cezar A. Mihalache

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page