Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Din Lumea... lui Stanley Kramer (963)

* Intr-o atmosfera glaciala, mai mult comuna localitatilor situate dincolo de Cercul Polar, si greu de regasit pana si in Anchorage, Fairbanks, Juneau, Valdez sau Whittier - Alaska si total neconcordanta cu spiritul si jovialitatea Americana, joi, 11 noiembrie 2010, am celebrat Veterans Day, zi in care ar trebui sa onoram pe cei care voluntar si-au expus tineretea, sanatatea si viata, pe diferite teatre operationale a zguduitei noastre Terra, ca noi, si nu numai, sa traim la standardele de care inca ne mai bucuram. Pentru a va familiariza, la ora 11, ziua 11, luna 11, a anului 1918, s-a semnat armistitiul care a consfintit incheierea primului razboi mondial - Great War. De atunci celebram Veterans Day, insa din nefericire razboaiele continua la nivel international, national si comunitar. Vinovati, cei care datorita unor ratiuni care-mi scapa, conduc destinele omenirii fara a etala vreo virtute. Rusinos!

Din nefericire, participarea la diferite conflagratii lasa tare fizice si psihice uneori insurmontabile, multi dintre cei “intorsi” acasa isi gasesc refugiul in alcohol sau substante interzise. Altii, un numar revoltator de mare, ajung oameni ai strazii - homeless, desi sistemul medical Tricare, pus la dispozitie de Veterans Affair, ar trebui sa asigure acestei categorii de personal o existenta tihnita, pana la trecerea in Imparatia lui ……….. Hades. Dar, indiferent ca vorbim de Washington, DC sau Bujumbura, Burundi comportamentul uman este aproape asemanator si la ani lumina de standardele normalitatii, lucru care ma duce, din nou, cu gandul la Scipio Africanul, care ne-a lasat urmatoarea expresie: “Ingrata Patria, Ne Ossa Quidem Habebis.” (Patrie nerecunoscatoare, nici oasele mele n-o sa le ai). Iar, Scipio Africanul a fost un mare conducator militar, invingatorul Cartaginei, invingatorul lui Hannibal, la Zama in 202, invingatorul lui Antiochos al III-lea al Siriei etc., nevoit sa se retraga la Liternum-Livezeni din cauza invidiei si “amabilitatilor” la care a fost supus din partea conationalilor si adversarilor politici. Orice asemanare, cu ceea ce se intampla acum, la peste 1800 ani de la aceste triste evenimente, pe malul Potomacului sau al Dambovitei, cat si in relatiile sociale dintre populatia mapamondului, nu este pur intamplatoare !!! La ora actuala mai sunt in viata peste 22 milioane de americani, care au facut parte din diferite ramuri ale armatei americane si care merita un elogiu special din partea tuturor, pentru faptul ca si-au pus viata la dispozitia noastra, fara a ne cere nimic in schimb.

In tot acest haos generalizat, dupa pareri competente – a se vedea Kurt Levin, intemeietorul filosofiei sociale - haos introdus si contolat din afara, pentru a se crea o dependenta fata de …. altii, mesianicul Pontifus Maximus a plecat intr-o vizita, care in afara cheltuielilor zilnice, cifrate la 200 milioane, nu va genera nimic. De fapt, angelicul personaj, a se citi Angela Merkel, Cancelarul Germaniei, a dezavuat in totalitate cerintele americane, formulate la Conferinta de la Seul. Si, cand te gandesti, de doi ani de zile modestul “cost of living” de 4%, acordat celor care s-au expus viata pe “altarul muncii” nu se mai acorda, visteria nationala avand nevoie de fonduri pentru vizite, serate dansante, partide de golf, excursii transatlantice si multe alte activitati in totala neconcordanta cu perceptual Aristotelic de Politica-Polis-Cetate.

Desi la aproape doi ani de la instalarea in Biroul Oval, nu se cunoaste cu exactitate denominatia religioasa de care apartine Pontifus Maximus, imi permit sa-i recomand, si nu numai lui, un verset Biblic, regasit in Cartea lui Jeremiah, cap.29, versetul 7 : “Urmariti binele Cetatii in care v-am dus in robie si rugati-va Domnului pentru ea, pentru ca fericirea voastra atarna de fericirea ei !” Cu alte cuvinte, fericirea fiecaruia dintre noi, depinde de fericirea Americii si implicit a tarii stramosesti.

Nimeni, dar absolut nimeni, nu-i cere lui Pontifus Maximus sa creeze o societate perfecta, in care toti componentii societatii sa fie egali. Percepte asemanatoare le regasim la Plato, Socrate, Thomas Morus, Thomasso Campanella si chiar la Moses Mordecai Karl Levi.

Societatea comunista, prefigurata de Karl, presupunea ca populatia in totalitatea ei sa fie egala si guvernata dupa principiul, "de la fiecare dupa capacitate, fiecaruia dupa nevoi.” (From each according to his ability, to each according to his need).

Se pare ca toti sociologii si propagandistii comunismului, au uitat mentiune facuta de Karl, referitoare la faptul ca societatea comunista va trebui populata nu de oameni obisnuiti-normali, ci de oameni de tip nou - homo sovieticus. Deci pana si Karl a realizat ca oamenii obisnuiti-normali nu pot trai intr-o societatea egalitara.

Americanii fiind oameni obisnuiti nu au nevoie de egalitate, ci de libertate. Nicaieri in Declaratia de Independenta si nici in discursurile celor 56 de initiali semnatari ai ei, nu se vorbeste de egalitate.

Pana ce sa ne dumirim care este mai egal dintre egali ori Primus Inter Pares, Pontifus Maximus in nici doi ani de guvernare a adus deficitul national la peste 3 trilioane, suma pe care noi egalii si urmasii urmasilor nostri, urmeaza sa o platim, tarile creditoare, in special China si Germania, nefiind dispunse sa ne acorde niciun rabat. Asa, ca daca n-ati inteles ce inseamna egalitatea, acum cred ca v-ati lamurit. Unii sa cheltuiasca 200 milioane de dolari pe zi, fara niciun rezultat, iar noi masa amorfa - idiotii utili (useful idiots) cum ne alinta un alt corifeu al comunismului, Vladimir Ilici Lenin, sa platim datoriile !!!

In final, propun ca toate creditele neperformante, achizitionate in timpul mesianicei administratii sa fie platite de cei care au ajutat instalarea la Casa Alba a celui mai nepregatit presedinte din istoria Statelor Unite ale Americii.

A. C. Ton

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page