Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

SINCERITATEA EPICULUI ÎNTR-O PICTURA A SPERANTEI

Al Florin TENE

Convingatoare in volumul de debut, Ioana Heidel, prin romanul „Dincolo de orizont”, aparut la Editura „Ecou Transilvan”, Cluj-Napoca, 2016, ne introduce in lumea sa, autobiografica, secventa cu secventa, de-o sinceritate dezarmanta si o plasticitate originala. Inca din titlu autoarea, o olteanca zbatatoare, ne introduce in orizontul cunoscut numai de ea, prin trairi, inca din perioada prunciei, adica din „anii de care nu-mi amintesc“, asa cum isi intituleaza prima secventa din tomul de 439 de pagini.

Romanul, este scris matur, robust, de o formula insolita, cu o scriitura sigura, din care razbate nostalgia tineretii, chiar daca personajul a trecut prin vicistitudinile unui regim totalitar cu lipsuri de tot felul. Ioana Heidel, prin acest roman,se afirma ca un prozator excelent, cu experienta de viata, dar si cu exercitiu stilistic deosebit, stapan pe materia epica. Totusi, nu in autobiografie si in citadinism sta interesul acestui roman, ci in sinceritatea destainuirii, in abilitatea lui tehnica prin care autoarea scoate la lumina tiparului cromatica unei panze pline de senzatii, dureri si amintiri.

Romanul este format din scurte povestiri ce oglindesc etape diferite ale vietii autoarei, toate coagulandu-se intr-o constructie romanesca unde firul rosu al naratiunii dezvolta ideea alienarii unui popor aflat sub cisma comunismului criminal. Cartea se constituie din suma realitatii directe si al prototipului autoarei, personaj principal, actiunea desfasurandu-se de la primii ani de scoala, trecand prin trairile dramatice ale familiei sale si a taranului din Oltenia in perioada colectivizarii, colorand actiunea cu obiceiuri si traditii din zona ce se afla intre Jiu si Olt, perioada studentiei din Regie, continuand cu repartitia intr-o comuna din zona Sighisoarei, unde cunoaste familia jumatatii mitologice,a sotului. Viata de studenta, dar si vacantele verilor cand caldura juca in aer, sau prima vizita, marcata de tensiune, la parintii lui Sven din Sighisoara, conversatiile in limba saseasca, mai ales a bunicii Jeje, care nu o intelegea, stanjenind-o, sunt adevarate tablouri ale unei trairi autentice.

Povestirile din care este constituit romanul sunt adevarate secvente cinematografice ce curg firesc si atractiv, nu numai datorita intamplarilor prin care trece personajul, dar mai ales prin felul cum sunt scrise. Romanul este parabolic, a carei curbura evidentiaza viata unui personaj revarsata in povestiri coerente dintr-un roman laborios. Ioana Heidel este un talent care pune piatra peste piatra pentru a inalta universul de jos in sus, o catedrala a vietii, nu este un demiurg, dar sigur un balzacian si iubitor de adevar.

Boala lui Hendrik, singurul fiu al autoarei nascut dupa casatoria celor doi tineri, suferind de o boala ce nu se putea trata in Romania comunista, in care regimul se lauda ca in tara sunt toate conditiile pentru sanatatea oamenilor muncii, o face pe autoare sa demareze interventii pentru a pleca in Germania. Peripetiile prin care trece pentru obtinerea pasaportului pentru Germania, birocratia ce sufoca cetatenii, completarea formularelor si cererea de plecare in vizita in Germania Federala, depunerea celor 350 de marci la banca, prezenta la Securitate sunt tot atatea elemente ale unui terorism de stat ce nu respecta drepturile omului: „Dintr-o data m-am trezit singura intr-una din camerele Securitatii. Din auzite, putini aveau sansa sa iasa de aici cu oasele intregi. Inima imi batea cu nervozitate si ma luptam cu un sentiment de teama.Imi arunc privirea prin usile deschise si depistez ca in continuarea gheretei se mai aflau inca doua camera.(...) Tare m-ar fi tentat sa arunc o privire sub banca julita, insa privirile tanarului nu ma slabeau din ochi, asa ca de teama am renuntat”.

Autoarea este o melancolica si elegiaca, dar si o luptatoare, are o perceptie acuta asupra lumii; eruditia si emotia genuina se combina la Ioana Heidel intr-o proportie fericita. Romanul ei nu este carturaresc ci realist „nu e pedant ci viu, nu priveste” acasa  „cu manie” pentru necazurile prin care a trecut, ci cu nostalgie, si nici strainatatea muzeologic, ci actual. Prozatoarea arunca o sonda adanca in mecanismele cetoase ale sufletului german, vorbind despre sensibilitati acute ca un nerv descoperit, despre agresivitati din perioada executarii armatei a lui Sven si a ei, sau cand lucra la CAP-ul din Saschiz, Ardealul devenind „a doua mea Patrie”!
 
Un merit al autoarei este ca, pe langa descrierile plastice ale locurilor pe unde destinul o poarta, este ca insista asupra istoriei acestora, conturand cititorului un ansamblu de scene veridice, si toate acestea pentru salvarea propriului copil care avea o boala ce nu se putea trata in Romania, insa salvarea gasind-o in Germania. Este povestea unei oltence zbatatoare, amintindu-mi, tangential, de „Baltagul” lui Sadoveanu. Daca in romanul sadovenian femeia din Moldova cauta barbatul si adevarul despre crima, in „Dincolo de Orizont”, Ioana Heidel, (olteanca ale carei urisitoare in noptile fara sot au venit la nastere pentru... a-i toarce firul vietii”), cauta cu aceeasi darzenie sanatatea copilul ei.

„Dincolo de orizont” formeaza un roman omogen, chiar daca aparent ar fi heterogen din cauza impartirii lui in povestiri scurte, adevarate tablouri. Este o proza incarcata de amintirile autoarei ce reconstruiesc o viata dedicata salvarii sanatatii copilului ei.Cartea este o oglinda sincera a unor intamplari desfasurate in Romania, dar si in Germania Federala „rezultatul estetic superior venind din surpriza si din verosimil. Cu acest roman, ucronia lumii noastre, in total diferite de aventurile imaginare ale lui Ulise, Ioana Heidel ne da un roman valabil, modern si… insolit pe alocuri caci, in fine, conditia prozei baroce, este de a oglindi meandrele sufletului unui personaj aflat in lupta cu viata si speranta.
--------------------------
Al Florin TENE
Cluj Napoca
15 decembrie 2016


Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page