Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

CULORI ÎN IUBIRE - O NOUA CARTE autor Lia Filoteia Ruse


 EMOTIE SPIRITUALIZATA (PREFATA)
 
    Pastrand formula unei poezii de confesiune directa, Lia Ruse, autoare consacrata prin volumele anterioare, surprinde viata cu elementele sale, proiectata  intr-un peisaj in care efluviile cosmice si terestre devin coordonate ale fiintei umane.                                                                                  
Temele majore ale poemelor din acest volum raman iubirea, natura, moartea, ireversibilul timp transpuse in gratioase structuri lirico-meditative. Ardoarea de a comunica, de a scrie este marturisita in `` Rondelul cuvantului``, ``Ars poetica`` in creatie :``Cuvantu-i nascut in lumina``  lumina inseamna cunoastere, deschidere spre Dumnezeu, spre creatie. Creatia este arta care ii da o stare de beatitudine: ``Parc-as pluti in aer, departe de pamant / Intr-o poezie cu iz de sulfina``.. (Bruma de rugina).  
   Poemul naturii curge intr-un decor al anotimpurilor, iarna, primavara, vara, toamna o atrag deopotriva. Splendoarea iernii o fascineaza. Nostalgia, incantarea o fac sa vibreze intr-un spatiu halucinant in care : ``Zapezile alearga, iar, naluci / Geru-n zigzag fuge, sclipind stele`` .  Senzatiile sunt contradictorii : ``Picura frig din orgile argintii / Sub pas albul plesneste tacerea (…) ``Arde campia inimii mele!``  (Ianuarie gri).                                                                                                             
O iarna fantastica in care norul ``emigreaza``, supus si el unui destin : ``Unde te duci?  (…) / Unde clipa ``m-asaza``… (Voaluri de abur)                                                                                                        
Iarna se lasa ``rasfoita`` de  priviri…Pare ``cladita`` din umbra cu chipu-i livid, impodobita cu ``inghetata cununa de stele`` (Iarna).                                                                                                     
   Gerul stapaneste deopotriva teluricul si cosmicul. Anotimpul hibernal se preface in ``tabloul de zapada``, cadrul in care tremura inceputul de iubire, atras  de ``fulgi pufosi ca niste pui ``.                                                                                                                 Trezirea miraculoasa a naturii dupa o iarna posesiva reprezinta o eliberare universala  ``Tampla zilei`` zvacneste, `` puful de salcioara`` ``tremura``/ Pe crengi rad `` ciucuri verzi de matase ``. Sufletul se inalta in azur fericit. ( Primavara).                                                                          
Elementele vegetale care compun  imaginarul poetic  rusian  -velinta pamantului, frunzele din spuma norilor, mugurii ce se sparg in alb, in roz, raspandind miresme,  primavara, se-nfiripa-n falduri`` - deruteaza timpul :``Secundele pasesc in surdina,/ O, cum timpul in ele se pierde /  intampina dorul de viata, de iubire`` (In primavara).                                                                       
Peste versurile sale cad petale  , miresme, adie vantul, plutesc lumini.                                                                                                                        
Lia Ruse are puterea de a ne transmite emotiile traite, se pierde, se dizolva intr-o natura fascinanta, creeaza sinestezii, se imbata de parfumuri, gusta farmecul naturii invesmantate in ``, voaluri gri``, cu ``izul reavan``, cu pomi goi, ``de ceara`` (Lumini in simfonie).                                   Ideea  de spatiu revelat apare in multe poeme ale naturii, universul coplesit de caldura in luna iulie, ``moale``, ``pufoasa``, ``somnoroasa`` in care, aerul curge ca ``aurul cald``, ingerii albastri ce plutesc intr-un vazduh miraculos o incarca de iubire. (Luna Iulie). Totul aminteste de vara lui Lucian Blaga.                                                                                                                                                 Trecerea in starea de meditatie o produce lumina intensa a lunii august : ``Vis de aur in cascada``( Rondelul lunii august). Cadrul estival este brodat de petale care ``salta vioi``in jurul sufletelor inlantuite de dor : (Inca o vara) .                                                                                                           
Cu multa arta, echilibreaza compozitia : Toamna e repusa in drepturi printr-un decor adecvat cu melancolia care o cuprinde. Descoperim vant rece, picuri de ploaie, sunete turtite, frunze planse, ``beteala incalcita in palmele serii`` .(Sunete de toamna).
Spatiul posac o lasa intr-o solitudine in care ``plange intrebarea``.                                                                                                     Ideea de spatiu este revelatoare, subliniaza natura eterna in contrast cu efemeritatea omului. Actualizeaza tema trecerii ireversibile a timpului cu un vizibil regret: ``O, timpul nu dispare, se grabeste / Sub leagane de frunze in miscare,/ Picteaza siluiete cantatoare/ Si simte cum vremea, iar, se povesteste`` (Ganduri de toamna).                                                                                
Personificat, imbracat in straie de sarbatoare, accentueaza singuratatea si dorinta de iubire : Un timp prea cald, prea-nalt, prea bleu/ Pe cer cu pete albe si,..la tiv nuante de verde si maro / amestecate-n camp masiv. /Singuratatea-i bland tesuta, /Din ierburi si foi impreuna,/ In toropeala azi cazuta/ Pe-aromele ce se aduna…! (Un timp)                                                                   
Il gaseste elegant, pur, estet``,( Aer infumurat) , il descrie in diferite ipostaze…``Timpu-i o ruga in ganduri line/ Vaslesc clipele-n aerul lunar… (Simfonie).                                                               
Anunta schimbarea naturii :``Timpu-si roteste incet soarele``…(Primavara)                           
Scurgerea lui aduce angoasa pe care eul o destrama : ``Am rupt lantul fricii``la marginea noptii…(Iubite).  In raport cu el ramane demna :``Èu alerg spre trecut``.., desi amintirea devine grea :`` Ma ninge arama`` …``Roata vietii isi continua nestingheritul drum`` (Bruma de rugina).                                                                                
Exista un joc al clipei : Zboara timpul parca-i nebun… Natura se trezeste, Tic-tacul ``cenusiu`` rasuna ``monoton`` .                                                                                                                                       Exista un timp moral, al trecutului si de el se leaga ``Uitarea`` cu filmul amintirilor ce plang (Ritm de vreme).                                                                                                                                                   Stam sub el, depindem de cronos :: ``Mai lasa-mi o clipa de dulce placere, vreme,/ Sa beau un strop de nemurire``… (Bruma de rugina).                                                                                        
Prezenta lui se asociaza cu un decor nostalgic in care `` Crengile dau chiot`` ``Rasuna, …vorbeste`` ,``lumina-i furata``, lasand o certitudine``… in dorul meu, Doamne, e vestea asteptata`` (Veste in toamna).                                                                                                                                                   Subtil, amintind de secolul al XIX-lea, introduce tema iubirii, in care puritatea, sensibilitatea, sinceritatea sunt descrise cald si simplu. Iubirea ii strecoara in suflet o emotie inefabila :``Din lume, tu, pe mine m-ai ales/ Si nimeni si nimic nu te opreste``(Mii de culori).                    Indiferent de varsta, emotia ramane constanta :``Azi, in privirea-ti am recunoscut/Aceeasi raza ce m-a infiorat``(Ganduri de toamna``).                                                                                      
Desvaluirea iubirii este facuta cu timiditate (Dulce aprindere), iar alunecarea spre fiinta draga se face,``cu aripi suave`` discret :``O, …ce dor mi s-a facut de tine!`` (Pamantul s-a trezit descult). Exprimata original, iubirea domina memoria afectiva.
   O apoteoza a erosului intr-o zi de Armindeni in care ``inimile noastre ardeau (…) /amandoi ne-naltam in poeme`` / impresioneaza placut (A cantec timpul murmura).                             
Dragostea se inalta  mai presus de orice. Tonul ferm, indiferent de timp sau de meridian, strabate vibrant :``Putea sa ne arda si miezul crud din soare/ ce varsa caldura peste noi si peste timp (…) /Daca iubea cine-ar fi vrut sa se sfarseasca/ vreodata aceasta clipa sfanta a iubirii?``(Clipa calda a iubirii).                                                                                                                     Starea de reverie in care se cufunda cu placere, o poarta spre  cadrul rustic al plaiurilor natale in care ``Flori de ii din roz arnici printre crengi de cais cu ramuri muzicale `` plutesc in parfumul amarui de absint si cheama dorul ( Amintire).        
     Dorul devine element lingvistic evocator, exprima jalea, dupa cineva sau ceva nespus de drag, este resimtit cu acuitatea unei dureri fizice : ``Umbra imi lasa un sarut proptit pe buza/ Timpului cel scutur amintirile s-adun… / Dar din clipele vietii numai dorul mai vine/ Are ace in el si lacrimi in privire``…(Emotii aprinse).                                                                                                                 Privirea se topeste in dor dupa ``spice de aur``, ``crengi  de nuc``, ``dansul ciucurilor`` : ``Iar citesc ochii mei despre tine, in dor``(Dansul ciucurilor).                                                             
Motivul apare in ``Salba de doruri ``,``Lumini in simfonie ``,``Umbre de lumina``.                           
    Descrierile vibreaza in lirism, atrag prin cadrul nocturn, favorabil  reveriei, prin imagini vizuale : seara, luciu de mare, alunecare de ape, liniste innoptata, muzica stinsa. Gandul devine mobil, primeste : ``In suflet de dor, un vis, o doina, o primavara…``(Vise la margini de ape).
   Epitetele, personificarile, metaforele, hiperbolele care puncteaza substanta lirica formeaza imagini originale din care am ales cateva :``Fluturi vibrand rasucesc tacerea``,``Florile striga``(Sarbatoarea ta). ``Pamantul s-a trezit descult in privire``/``Zilele uscate, crengi peste suflete…(Pamantul s-a trezit descult ), Iar bucuria din vioara ploua…( Ochi arzatori), Fosnesc secunde, gernminand intamplari ``(Simfonie), ``Hergheliile de ploi/ Intr-o vara-nflorita``( Vecia picura), ``Fasiile de ger atarna in balans``.                                                                               
Elementele naturii par``sensibilizate`` : ``Vantul induiosat,```piaptana`` buclele campiei``, lumina ``picura`` pe sub sprancenele timpului``, eul pare implinit :``O, prima data am trait in nemurire``(Reverie de mai)
   Lia Ruse stie sa guste din plin frumusetea vietii, are puterea si imaginatia sa transforme realitatea in arta, sa ne atraga, sa descopere esenta in miniatural, sa vibreze in fata grandiosului, sa inteleaga, sa spiritualizeze gandul.

Renata ALEXE
Pitesti- Romania
12 mai 2016

 
Cartea a fost lansata de A.C.R. (Asociatia Culturala Romana) la 15 decembrie 2016 la Centrul Socio-comunitar 67-67 Cote-des-Neiges, in cadrul Cenaclului Mihai Eninescu din Montreal.
Prezentarea a fost sustinuta de d-na Corina-Diana Luca  

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page