Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Alegerile din România sub lupa presei externe

 General Br. (r) Aurel I. Rogojan

Politicieni de la Bucuresti in siajul ofensivei vestice a Moscovei

Cum era de asteptat, presa din Austria, unde se afla un incalcit nod al intereselor de afaceri privind Romania, a privit cu rezerve si sage?i critice, atat campania electorala, cat si rezultatul alegerilor parlamentare. Inainte de esegeri, pe baza tendin?elor estimate ale inten?iilor de vot, „Wiener Zeitung" atragea aten?ia: „[...] Faptul ca postcomunistii sunt pe cale sa preia din nou puterea se datoreaza in mod ironic subiectului privind coruptia. [...] Din totalul de 746 de candidati la alegerile parlamentare, despre un numar de 352 existau informa?ii « referitoare la acuzatii de coruptie, conflict de interese si atitudinea lor fata de statul de drept [...] fiind incopatibile dupa aceste criterii »", citeaza „Wiener Zeitung".

Cotidianul austriac „Die Presse", care subliniaza ca in Romania „spectrul politic este total corupt", observa cat de puternica arma impotriva corup?iei a devenit Direc?ia Na?ionala Anticorup?ie in mandatul presedintelui Romaniei Klaus Iohannis. Atat de puternica, incat potrivit „Wiener Zeitung" [...] P.S.D. nu participa la alegeri cu un lider, deoarece P.S.D. sustine ca daca ar face acest lucru, liderul ar fi arestat de D.N.A. In lupta impotriva coruptiei, social-democratii vin cu o oferta simpla: bani. Cu putin inainte de alegeri, acestia au promis cresterea salariilor pentru angajatii la stat"

Cotidianul „New York Times" re?ine aten?ia asupra „stagnarii si resemnarii care domnesc inainte de alegerile legislative din Romania", desi demiterea guvernului de stanga in urma cu un an, in contextul nemultumirilor provocate de un incendiu mortal dintr-un club de noapte, „a fost vazuta de unii ca o oportunitate pentru o schimbare majora intr-o tara cuprinsa de coruptie si servicii publice ineficiente". Resemnarea epuizanta privind saracia cronica si promisiunile de reforme si investitii intr-o infrastructura abandonata neindeplinite ale politicienilor „previzioneaza ca Partidul Social Democrat (P.S.D.), de stanga, care a sustinut atat cresterea salariilor si pensiilor, cat si reducerea taxelor, va recastiga puterea, in pofida scandalurilor de coruptie care il vizeaza, presedintele formatiunii fiind condamnat pentru frauda electorala", noteaza „New York Times". Promisiunile stangii, daca vor fi indeplinite, vor avea printre consecin?e „si o epuizare a resurselor necesare urgente pentru construirea de spitale moderne, autostrazi si scoli cu incalzire si canalizare - care, cel mai probabil, ii vor dezamagi pe alegatori. [...] Comisia Europeana se asteapta acum ca deficitul bugetar al Romaniei sa creasca de la 0,8% in 2015 la 3,2% in 2017. [...] Acesta ar fi cel mai mare deficit din U.E., dupa cel al Spaniei. [...]".

Noul Guvern al Romaniei, anticipeaza „Stratfor", „[...] va intampina dificultati in mentinerea sub control a nivelului cheltuielilor. Desi se afla printre statele membre ale U.E. cu cea mai mare crestere economica, „[...] Comisia Europeana a avertizat Bucurestiul ca deficitul sau ar putea depasi nivelul maxim stabilit si daca Romania nu va tine cont de aceste avertizari, Comisia Europeana s-ar putea folosi de amenintarea sanctiunilor pentru a pune presiune pe Bucuresti [...]".

Desi nu se intrevad modificari radicale ale politicii externe a Romaniei, majoritatea partidelor politice sustin calitatea de membru al Uniunii Europene si N.A.T.O., iar mare parte dintre ele sunt ingrijorate de atitudinea autoritara a Rusiei si vor sa mentina relatiile puternice cu Statele Unite, totusi, ?ine sa re?ina aten?ia „Stratfor": „[...] Romania inca se confrunta cu probleme interne care impiedica Bucurestiul sa-si indeplineasca unele dintre obiectivele de politica externa. [...] Coruptia persistenta a slabit pozitia Romaniei in Uniunea Europeana si a impiedicat eforturile tarii de a se alatura Spatiului Schengen. De asemenea, acest fenomen a creat un teritoriu favorabil pentru intensificarea fortelor anti-establishment si extremiste, care incearca sa schimbe situatia actuala. [...]". Sub acest ultim aspect, „Frankfurter Allgemeine Zeitung" observa, nu fara temei, ca si forma?iunile politice na?ionaliste din Romania, aparent apropiate extremismului de dreapta, sunt in realitate „plasate in spectrul de stanga al politicii interne si cu orientari proruse". Politicieni precum Bogdan Diaconu, Victor Ponta si Sebastian Ghi?a, proprietarul postului de televiziune „Romania TV" si un foarte bun prieten al ex-premierului Ponta sunt aseza?i de „Frankfurter Allgemeine Zeitung" alaturi de Mateusz Piskorski, liderul partidului polonez prorus Zmiana, arestat in Polonia sub suspiciunea de spionaj in favoarea serviciilor de informatii ruse, de presedin?ii prorusi ai Bulgariei si Republicii Moldova, de activistii masina?iunilor subversive ale Moscovei din Serbia, Muntenegru si Albania.

„Desi neincrederea romanilor fata de Moscova este mare, iar pana acum, Parteneriatul transatlantic unea partidele indiferent de tabara politica a acestora, este pe cale sa ia nastere acum si in Romania o retea de admiratori ai lui Putin. Ponta, odinioara un preferat al social-democratilor europeni, are aici un rol important. El nu este de acord ca Romania sa-si onoreze obligatia de membru N.A.T.O. si sa mareasca bugetul apararii la 2% din P.I.B. Nu mai este nevoie de acest lucru, deoarece « Rusia nu mai este dusmanul nostru », iar Turcia, «cel mai apropiat aliat al nostru la Marea Neagra », are deja relatii privilegiate cu Moscova", citeaza „Frankfurter Allgemeine Zeitung" din declara?iile lui Ponta, care „considera ca viitorul Romaniei este alaturi de Erdogan si Putin [...]".

Nota bene: „Stanga postcomunista" din Romania a castigat recentele alegeri parlamentare la cel mai mare scor din istoria P.S.D. numai ca urmare a sprijinului neprecupe?it acordat de presedintele Klaus Iohannis, care , prin oamenii sai din conducerea Partidului Na?ional Liberal, a decredibilizat si mai mult dreapta national-liberala , deja compromisa de alian?a cu democrat-liberalii, parca anume abandona?i de ex-presedintele Traian Basescu. Apoi, presedintele Klaus Iohannis a comis o cascada de greseli cu „Guvernul Meu", toate la un loc orientand masiv electoratul spre partidul cu metehnele cele mai bine cunoscute, de la care nu prea mai are la ce surprize catastrofale sa se astepte... Cum prea bine spunea Alexandru Paleologu, daca in 1989 exista un singur partid, Partidul Comunist, ulterior au aparut o puzderie, care de care cu nume mai exotice. In fond, pluripartidismului fusese convenit, de Gobaciov si Bush la Malta, sa se realieze prin sciziune. Daca rezultatul alegerilor din Romania se inscrie pe linia noii ofensive a Moscovei pentru „corecta aplicare" a in?elelerilor de la Malta, prin care s-a actualizat Declara?ia de la Malta asupra Europei Eliberate (4-11 februarie 1945), presta?ia pro P.S.D. a presedintelui Klaus Iohannis sta sub semnul unei viitoare reconcilieri dintre Washington si Moscova sau a „erorilor politice" care l-au aruncat in siajul panslavismului, ca doctrina geopolitica a celei de-a treia Rome?
Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page