Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

MEMORIALUL VICTIMELOR COMUNISMULUI SI AL REZISTENTEI

Getta NEUMANN

Un sit memorial informativ si emotionant

Peste doua milioane de oameni au fost persecutati din motive politice in Republica Populara Romana, teroarea culminand intre anii 1948-1953 si, din nou, intre 1958-1960. Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei, Sighetu Marmatiei, reconstituie si condamna teroarea comunista, totodata pastreaza si omagiaza memoria victimelor. Pentru oricine este cutremurator sa fie confruntat cu destine curmate sau vieti frante, din motive arbitrare si absurde, din vointa unui regim represiv. Pentru cineva care a trait in acele vremuri, vizita poate deveni o experienta zguduitoare.

Acum cativa ani, cu vocea sugrumata de emotie, Robi Auscher, venit la Sighet din Israel, isi lamurea prietenii de ce era atat de tulburat: descoperise numele si fotografia tatalui sau, detinut timp de multi ani pentru „crima" de a fi fost sionist. O mare parte din copilarie si adolescenta Robi si le-a petrecut fara tata, singur cu mama lui, nevoita sa lucreze din greu, dupa ce intreprinderea familiei a fost nationalizata. Dar si eu am fost miscata, cand am vazut numele lui Ernest Auscher, al lui Ezra Fleischer, marele poet si filosof, sau al lui Dov Por, renumitul zoolog, al carui volum de amintiri „O tinerete in Romania" reda idealismele fatale din anii ’40- ’50, care au zamislit infernul penitenciar.[1] Apar si numele lui Hugo Herskovits, profesor la scoala elementara israelita din Iosefin, si al lui Iosef Schwartz, tot din Timisoara. Evocarile dureroase ale unor prieteni care au trecut prin calvarul temnitelor comuniste imi strafulgerau prin minte in cele aproape 3 ore pe care le-am petrecut in acest muzeu in care esti patruns de groaza si suferintele victimelor.

In penitenciarul renovat, fiecare celula a devenit o sala de muzeu, in care sunt amplasate obiecte, fotografii si documente. In incinta zidurilor, martore ale nenorocirii atator oameni, prezentarea rascoleste pe fiecare. Intr-una din curtile interioare, s-a construit in 1997 un Spatiu de Reculegere si Rugaciune. Lumina patrunde prin despicaturile din bolta in forma de cruce si se rasfrange in bazinul cu apa in care sunt plasate lumanari. In acest septembrie, in peisajul cenusiu al tristetii, increderea in om si viata se trezeste la vederea merilor rosii de pe ramurile celor 12 pomi plantati pe cupola constructiei.

Pe peretii rampei de coborare in spatiul subpamantean au fost gravate numele a aproape opt mii de morti din inchisorile, lagarele si locurile de deportare din Romania. Intr-o alta curte interioara se afla grupul statuar «Cortegiul sacrificatilor», care a devenit simbolul memorialului. 18 siluete umane se indreapta spre un zid, manate de bratul unei figuri fara cap – imagine graitoare a neputintei condamnatilor si a absurditatii dictaturii comuniste. 

Etapele instaurarii si domniei dictaturii sunt prezentate prin documente, statistici, marturii si exemple concrete. Urmarim alegerile trucate din 1946, distrugerea partidelor politice democratice, inlaturarea monarhiei, sovietizarea Romaniei, represiunile impotriva Bisericii, activitatea tentaculara a Securitatii. Cortina de Fier separa Europa, iar Razboiul Rece, cu toate ca fara fronturi si batalii, facea numeroase victime si tinea sub teroare milioane de oameni. Din 1945, doua treimi din teritoriul Europei era sub ocupatia sovietica, iar continentul Asiei, precum si multe tari in Africa erau sub stapanirea comunismului sovietic si chinez. In Romania, in timp ce invatamantul devenea un mijloc de indoctrinare, s-a pornit campania impotriva intelectualilor. Din 1945 a inceput represiunea etnica. In ianuarie 1945, peste 75000 de germani au fost transportati in Uniunea Sovietica. 20% au pierit; supravietuitorii au primit permisiunea de a se intoarce in anii 1948-1950. In anul 1948 a venit randul evreilor.

Cand a constatat ca Israelul se apropie de lumea occidentala, Stalin a lansat in URSS si in tarile socialiste o violenta campanie contra eforturilor evreilor de a-si consolida statul proaspat intemeiat. Dupa exemplul lui Stalin, liderii comunisti din Romania au declansat o campanie masiva contra „cosmopolitilor", prin care se intelegeau „sionistii". Sute de sionisti au fost arestati si condamnati la inchisoare in urma unor inscenari judiciare. Incepand cu perioada Dej si continuand in perioada Ceausescu, evreii au fost masiv epurati din aparatele de stat si de partid. Populatia evreiasca a votat contra regimului comunist «cu picioarele», emigrand masiv: numai intre 1948 si 1951 un numar de 119.000 de evrei au parasit tara. In 1958 alti 100.000 de evrei romani au depus cereri de emigrare. Doar putini ani dupa razboi, supravietuitorii Holocaustului au fost supusi la noi persecutii si suferinte. Unii au pierit, majoritatea a emigrat in Israel sau in lumea larga, putini au ramas in Romania. Vieti si posibilitati irosite, familii si convietuiri destramate. Pentru cei ramasi. Pentru cei plecati.
 
Istoricul Memorialului

Inchisoarea din Sighet

Inchisoarea din Sighet a fost construita in 1897 ca inchisoare de drept comun. In august 1948 a devenit loc de detentie pentru un grup de studenti, elevi si tarani maramureseni. In zilele de 5-6 mai 1950 au fost adusi la penitenciarul Sighet peste o suta de demnitari din intreaga tara (fosti ministri, academicieni, economisti, militari, istorici, ziaristi, politicieni). In noiembrie 1950 au fost incarcerati la Sighet 45-50 de episcopi si preoti greco-catolici si romano-catolici. Penitenciarul era considerat „unitate de munca speciala”, cunoscuta sub numele de „Colonia Dunarea”, dar era, in realitate, un loc de exterminare
.
In 1955, ca urmare a Conventiei de la Geneva si a admiterii Romaniei in ONU, a avut loc o gratiere. Parte din detinutii politici din inchisorile romanesti au fost eliberati, parte transferati in alte locuri, inclusiv in domiciliu obligatoriu. La Sighet, din cei circa 200 de detinuti, murisera 54. Inchisoarea de la Sighet a redevenit de drept comun. In 1977 inchisoarea a fost dezafectata si a intrat intr-un proces de degradare.

Ìnfiintarea Memorialului
Memorialul a fost realizat si este administrat de Fundatia Academia Civica, intemeiata de Ana Blandiana, autoarea proiectului, si alte 175 de personalitati. Ruina fostei inchisori s-a preluat in 1995, in vederea transformarii ei in Memorial. Centrul  International de Studii asupra Comunismului, cu sediul la Bucuresti, fondat in 1993 de Romulus Rusan, incepuse deja colectarea bancii de date pentru crearea muzeului: istorie orala (interviuri) si, in paralel, strangerea de documente, fotografii, obiecte si hartii care sa poata fi folosite in crearea celor peste cincizeci de sali in fostele celule ale inchisorii. Pana in prezent, centrul a realizat trei mii de ore de inregistrari, 15000 de pagini de carte si a tezaurizat zeci de mii de documente (file, fotografii, casete audio si video).[2]

-------------------------------------------------
[1] Bernard Politzer, O tinerete in Romania http://www.bjt2006.org/GN_Recenzie_Bernard_Politzer_0316.pdf
[2] Informatii culese de pe pagina web a Memorialui si din materialul disponibil la muzeu.
---------------------------
Getta NEUMANN
14 noiembrie 2016
Geneva, Elvetia

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page