Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

România între sperante muribunde si promisiuni bolunde

    Obrazul de toval al alesilor cu venituri nesimtite se tine, iar ambalajul (ne)democratiei originale cu legi pe masura inegalabilului lor fariseism, precum aceea cu limita maxima a cheltuielilor de campanie, marimea afiselor, inscriptionarile si dosirea sub pres a pomenelor electorale. Adica, gata cu flecustete de felul pachetelor cu alimente, berilor si mititeilor, gecilor, tricourilor si galetilor, ba chiar si a pixurilor cu care in precedenta campanie inca se scria primitiva istorie a mitei electorale de pe aceste meleaguri. Prin majorarea lefurilor din invatamant si sanatate s-a trecut la faza legal-indreptatita a mituirii in masa...
    Asta nu inseamna nicidecum ca sunt impotriva celor doua mari detasamente de truditori postdecembristi, care in chip firesc isi doresc un trai mai decent, iar prin aceasta cauta cu disperare sa reduca enormul decalaj dintre veniturile submodeste si cele neobrazate.
    Numai ca ma intreb (cred ca nu sunt singurul): De ce taman in prag de campanie electorala si de unde bani pentru o atare aventura salariala?...
    La prima parte a intrebarii, raspunsul este in acelasi timp evident si penibil-socant: Toate aceste majorari salariale sunt in directa si temeinica legatura cu apropiatele alegeri parlamentare! Pe scurt, o uriasa si sfidatoare mita electorala, perfect fundamentata din punct de vedere legal si perfect aparentiala din punct de vedere uman-cetatenesc. Da, caci pe alesi ii doare-n cot de suferintele atator romani, constransi de ei sa-si duca traiul cu cativa lei pe zi. Dar, in goana dementa dupa voturi, de data asta n-au ezitat sa imbine cinismul cu utilul, adica sa dea iama prin pricajitul buget romanesc din viitorii ani...
    Cea de-a doua parte a intrebarii necesita niscaiva detalieri. Se stie ca pentru orice stat exista trei cai principale de procurare a mijloacelor de finantare: a) Dezvoltarea economica, asociata cu un un comert dinamic; b)Atragerea investitorilor straini; c)Imprumuturi de la organismele financiare internationale (FMI, Banca Mondiala etc.) sau de la tari ce detin insemnate lichiditati (China, Japonia, Rusia) si care pretind in schimbul imprumutului avantaje economico-strategice.
    Evident, prima cale este de departe cea mai avantajoasa, iar a treia cale cea mai oneroasa. Totusi, carmuitorii nostri postdecembristi, incapabili sa puna pe picioare macar o ramura economica, respectiv sa atraga investitori de gabarit printr-un cadru legislativ deodata atractiv pentru straini si neruinator pentru grosul romanilor, au mers in pas alergator pe lesnicioasa si, in acelasi timp, catastrofala cale a imprumuturilor. Banii  nefiind intrebuintati nici de leac pentru investitii, iata ca Romania s-a trezit cu o datorie externa de circa 100 miliarde dolari.
    Tot asa va fi si acuma. Cu o simbolica productie interna si un export pe masura, anul viitor Romania va fi nevoita sa faca noi imprumuturi pentru a tine cat de cat sub control inflatia.
    N.B.: Promisiunile pesediste cu industrializarea tarii sunt atat de nerealiste, incat pot fi socotite de-a binelea bolunde. De unde bani pentru atari megaproiecte, cand starea dezastruoasa a economiei noastre creeaza dificultati la procurarea fondurilor de stricta necesitate si cu dobanda in corelatie cu coeficientul de risc?!...Dar unii comentatori considera ca promisiunile electorale sunt logice si inevitabile, ca doar nu-i de asteptat sa auzim de la catindati ca sunt in stare sa faca foarte putin. Iar eu spun ca tocmai aici e clenciul: Una din dimensiunile onestitatii viitorului parlamentar consta in stricta corelare dintre promisiuni si posibilitati! Ca de palavrageli si imbrobodeli lumea-i satula pana peste cap.

    Sighetu Marmatiei,                                                         
George PETROVAI
        12 nov. 2016


Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page