Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Scrisoare pastorala - Foaie periodica, gratuita a Parohiei Malovat-Mehedinti

Anul XV(2016), nr. 336(16 –31 Octombrie)

            Dragii mei enoriasi!
             Codrule, codrutule…! Ce  mai faci, dragutule? Te-ai nascut din adancimi de vreme pe aceste locuri, ca sa tii de urat si sa fii de reazim si de ajutor acestui neam. Si-a legat viata si sufletul de tine si te-a numit intotdeauna, fara a exagera, frate. Din lemnele tale le-a facut pe toate: casa, grajdul, patulul, magazia, cotetele, gardul, patul, masa, scaunele, leaganul copilului si postava de paine, sculele de tot felul, obiectele de bucatarie, prispa si stalpii sculptati, plugul, carul si caruta. Din lemnele tale a facut biserica din sat, troita de la hotare si de la rascrucile drumurilor, cosciugul, in care sa astepte fiecare Invierea, au facut crucea marturisitoare de pe mormant. Din ramurile tale au facut armele cu care si-au aparat viata, familia, pamantul si tara, au construit instrumentele de cantat, precum fluierul, vioara, cavalul, buciumul, tulnicul si multe altele, cu care si-au mangaiat sufletul, si-au plans durerile multe, ori si-au strigat bucuriile putine. O adevarata civilizatie a lemnului s-a dezvoltat pe aceste locuri, datorita ingemanarii tale cu neamul romanesc.
            Din frunzisurile si hatisurile tale, Codrule frate, stramosii mei si-au cules hrana, fie ca a fost vorba de tot felul de fructe, de tot felul de salbaticiuni haituite si vanate, ca sa-si astampere foamea. La poalele si in luminisurile tale si-au crescut turmele de vite, oi, capre, vaci, cai. Din izvoarele tale curate si reci si-au astamparat setea, ei si dobitoacele lor. La umbra ta, strabunii mei s-au odihnit, si-au plans necazurile si nevoile, au vorbit cu Dumnezeu in soapta rugaciunii. La umbra ta s-au zamislit nestematele cantecului romanesc, doinele, baladele, cantecele de dragoste, de dor, de revolta si de duca. Cu tine, nu au fost niciodata singuri. Au vorbit cu tine prin glas si prin semne. Cand ti-au taiat cate un lemn ca sa-si incalzeasca bordeiul sau casuta, sa-si construiasca ceva, mai intai s-au inchinat, au cerut iertare Creatorului si copacului, l-au sarutat ca-ntr-un ritual sacru si apoi au implantat securea in trupul lui.
            Ne-ai fost, Codrule frate, fartat la vremuri de primejdii si de cumpana. In vagaunile tale s-au ascuns stramosii mei, cand hoardele barbare le-au maturat pamantul, le-au ars holdele, satele si le-au distrus cetatile. Acolo au regasit ei puterea de a-si lua revansa, de a-i face pe vrajmasi una cu pamantul. Multe sunt baladele, in care copacii tai s-au prefacut in ostasi viteji si au completat randurile armatelor voievozilor romani. Alaturi de ei, erau cetele de ingeri coborate din cer anume ca sa dea o mana de ajutor armiei romane. Ai fost cetate de neinvins, Codrule frate, si cu tine am reusit sa supravietuim prin veacuri.
            La sanul tau s-au adunat vitejii neamului, haiducii, si au jurat sa faca dreptatea celui napastuit de mai marii si de bogatii zilei.
            In frunzisurile tale si-au gasit adapostul mii si mii de cantareti ai vazduhului, veniti din toate partile pamantului, indragostiti de tine si  de plaiurile noastre si si-au cantat cantecele lor.
           In coroanele tale si-a facut soarele cuibar, aerul s-a strecurat si curcubeul s-a adapat.
           Am trecut, fratioare, prin vremuri grele, - si pentru tine si pentru noi - , ca neam. Acum se pare ca au venit vremuri de incercare mai  grele ca niciodata! Pe tine te mananca zi de zi, pas cu pas, lacomia strainilor si nepasarea romanilor. Mii de hectare din trupul tau cad neputincioase sub dintii nesatui ai drujbelor, circularelor, fabricilor, combinatelor. Cara vapoarele, trenurile, camioanele de mare tonaj, avioanele chiar, busteni, cherestea, lemn fasonat si brut. Parca au pornit un adevarat razboi impotriva ta. Altii stiu sa-si apere codrii lor si nu taie din ei nici macar o ramurea. Noi facem totul una cu pamantul. Ne ingrozim, cand vedem cum o iau pantele la vale, acoperind casele, satele, drumurile si sperantele. Ne ingrozim, cand vedem apele iesind din vadurile lor si luandu-o razna  peste campuri, peste holde, peste asezari. Ne ingrozim, cand secetele ne pustiesc plaiurile si campiile, fiindca tu nu mai esti ca sa pui ordine in vazduh si pe pamant. Esti muribund, frate! Astepti sa-ti intinda o mana de ajutor, sa te apere, fratele tau, romanul, dar nici el nu mai este cel pe care-l stiai tu altadata. Tinerii i-au plecat peste mari si tari sa-si castige painea; batranii sunt prea neputinciosi  ca sa se ajute pe ei insisi. Neamul ni se imputineaza precum copacii tai, cu fiecare zi ce trece. O haita de hamesiti fara scrupule, fara frica de Dumnezeu si de oameni taie-n trupul tau ceas de ceas si nimeni nu-i opreste cat mai este vreme. Nimeni nu mai planteaza, nimeni nu mai pazeste, nimeni nu mai trateaza, dar toti se-nghesuie sa defriseze.
          Cu ani in urma, cineva, cu glas profetic, spunea: ,,In viitor, natii bogate nu vor fi cele care vor detine aur, ci acelea care vor avea paduri!”
           Codrule, codrutule, cum mai rabzi, dragutule?!
*
          Sfaturi parintesti. Din cartea Parintelui Arsenie Boca, Cararea imparatiei, mai spicuim un fragment:
,,CUVINTE HOTARATOARE. Sfanta Scriptura, prin Apostolul Pavel, imparte oamenii in doua cete: in trupesti si duhovnicesti. ,,Cei ce se tin de trup poftesc cele trupesti, iar cei ce se tin de duh, cele duhovnicesti. Dar pofta carnii este moarte, deoarece este vrajmasie impotriva lui Dumnezeu, fiindca nu se supune legii lui Dumnezeu si nici nu poate. De aceea cei ce sunt in carne, nu pot sa placa lui Dumnezeu.”
Cei ce sunt insa ai lui Hristos, trupul si l-au rastignit impreuna cu poftele. ,,Nu suntem datori trupului, ca sa vietuim dupa trup. Caci, daca vietuiti potrivit trupului, veti muri; iar daca ucideti cu duhul poftele trupului, veti fi vii. Fiindca toti cati sunt manati de Duhul lui Dumnezeu, ei fiii lui Dumnezeu sunt.” Caci: ,,Vointa lui Dumnezeu aceasta este: sfintirea voastra, ca sa va feriti de desfranare, ca sa stie fiecare dintre voi sa-si stapaneasca vasul sau in sfintenie si cinste, nu in patima poftelor, cum fac necredinciosii, care nu cunosc pe Dumnezeu. Caci Dumnezeu nu ne-a chemat la necuratie, ci la sfintire.”
Pe vremea acestui mare iconom al tainelor lui Dumnezeu, Pavel Apostolul, sufla urgie mare peste crestini. De aceea multi erau hotarati pentru infranarea desavarsita in casatorie, ca sa fie gata oricand de Sfanta Impartasanie si de marturisirea muceniciei. Sfantul Pavel, insa, socotind copiii mugurii casatoriei, n-a ingaduit infranarea desavarsita, decat pentru vremile de post si rugaciune. Post era - si este - luni, miercuri si vineri, iar rugaciune si Sfanta Impartasanie sambata si duminica. Slabanogindu-se crestinii, cu trecerea vremii, Sfintii Parinti au adaugat pe rand cele patru posturi mari, care sunt post in toate privintele. De atunci au bagat de seama Parintii, ca omul fara infranare decade, iar fara post nu se poate infrana si, ca urmare, nu mai poate pricepe cele ale vietii duhovnicesti. Ioil proorocul demult cuvantase: ,,Gatiti postiri sfinte... Sa iasa mirele din camara lui si mireasa din iatacul ei!”
Sf. Pavel, socotind insa si nevoia ceasului de fata, urgia vremii de atunci, le da sfatul acesta: ,,Bine e pentru oricine sa fie asa cum se gaseste. Legat esti cu femeie, nu cauta desfacere. Dezlegat esti de femeie, nu cauta femeie. Caci de-acum vremea s-a scurtat. Asa incat cei ce au femei sa fie ca si cum nu ar avea; cei ce cumpara ca si cum n-ar stapani si cei ce se folosesc de la lumea aceasta, ca si cum nu s-ar folosi de ea. Caci fata acestei lumi se trece.”  In zilele urgiei de pe urma, la acelasi sfat se va ajunge.
Pana atunci, bagam de seama, ca preotii vremurilor noastre, cu aceeasi datorie ca Pavel, nu mai urmaresc desfranarea ca pe un pacat care darama alcatuirea omeneasca, in intindere si in adancime, ci o lasa sa-si faca de cap. Ei nu mai au indrazneala sa o mature afara din taina casatoriei crestine, de aceea se ajunge la saracirea si ratacirea roadelor ei, copiii. Asa se intampla ca: ,,lipsind preotului cunostinta legii si batranului sfatul”, cum se tanguia Iezechiil, oamenii orbecaie in multi­mea nestiintei si a lipsei de sfat, care s-au intins ca o noapte de osanda peste bietii oameni. Acesta e un somn de primejdie, din amandoua partile. Caci scrie: ,,Dormind oamenii, a venit vrajmasul si a semanat neghina printre grau si s-a dus.”
Deci, nu fara rost atragem luarea-aminte, ca neghinele vrajma­sului vor salbataci oile impotriva pastorilor...
Ceea ce se petrece in mic, intr-un om, se petrece si in mare, in omenirea intreaga. Ceea ce se petrece in microbiologie se petrece si in macrobiologie, in societatea omeneasca; cu deosebirea ca o mica strambare dintr-un ins, cu intinderea si cu lungimea de vreme, poate da intre oameni o ratacire cum nu s-a mai pomenit. De la faptul neinsem­nat ca unuia, investit cu putere, i s-a strambat mintea, e cu putinta sa se ajunga la izgonirea a milioane de oameni de sub ascultarea lui Dumnezeu.
Faptul ca Iisus a venit la nunta cu ucenicii Sai, dovedeste ca de la nunta se incepe prima minune dumnezeiasca spre bine; de aci se ridica o stavila impotriva pustiirii firii omenesti. De aceea se ridica si nunta din desfranare la cinstea de taina, intre cele sapte, tocmai pentru ca oamenii sa se simta si sa nu mai ingaduie intr-insa serparia fara­delegilor.
Drept aceea, zice Sfantul Maxim: ,,Nimenea pacatuind, nu poate avea spre apararea pacatului slabiciunea trupului. Caci unirea cu Dumnezeu-Cuvantul a intarit toata firea, prin dezlegarea ei de blestem, nemailasandu-ne nici o aparare pentru pornirea cu voie spre patimi. Caci dumnezeirea Cuvantului, fiind totdeauna dupa Har in cei ce cred in EL, vestejeste din trup legea pacatului in veacurile de aur ale crestinismului, trairea in Hristos era mai puternica si mai intinsa intre crestini; aceasta le facea usoara lupta cu patimile; in veacul nostru insa, cand Dumnezeu a ajuns de ras chiar intre crestini, a mai vorbi de lupta cu patimile insemneaza sa-ti aprinzi paie in cap. De aceea azi, oricat ne-ar costa indrazneala aceasta, trebuie sa induplecam pe oameni la o viata mai curata, - caci de ea atarna o credinta mai luminata, si deci mantuirea. Drept aceea iau in ajutor propria lor mizerie, precum si infricosarea de urmari, ca si mai mari mizerii. Calea aceasta e treaba de carpaci, pentru ca o traire in Hristos ne-ar scuti de vorba. De acestia, insa, care sa traiasca viata in Hristos, rar daca se mai afla; trebuie nascuti, alta cale nu ramane; caci cu ce vine, cum vine, credinta va ajunge sa se strambe si in tot felul sa se stinga.
Cunostinta mantuirii, de unde odata lumina ca soarele intre noroade, azi abia se mai zareste, caci gloatele sed in intu­neric  si in umbra mortii.
Cunostinta mantuirii trebuie, cu orice pret, reaprinsa intre oameni.”
*
            File de jurnal – 8 dec. 1981(II). ,,Unchiu-meu, Sandrica, muncitor la santierul naval din Tr. Severin, mi-a spus, ca la ei in intreprindere este mare agitatie. Lucrul e paralizat. In mai multe zile, peste trei sferturi din muncitori  au venit la lucru dupa ora 10 si au plecat acasa la ora 13, motivand ca sunt in cautare de paine. Organele de conducere ale santierului se fac ca nu vad, nu aud. Umbla doar in grupuri prin intreprindere. Zilele trecute a ramas doar directorul general, Pandele, impreuna cu un inginer-sef, ca sa regleze motorul unei nave, muncitorii refuzand sa mai lucreze si parasind santierul. Au comenzi mari de vase pentru URSS.  Delegatii acestei tari fac serioase probleme santierului, pretinzand lucrari in plus fata de proiectele acceptate in comun la incheierea contractelor. Lucrarile respective nefiind platite, creaza tot felul de nemultumiri.
          La cozile din Severin se spune ca au fost mai multe incidente. Astfel, se vorbeste ca vreo cativa militieni au fost batuti mar, cand au incercat sa faca ordine la cozile de paine. La una din brutariile orasului, multimea a dat navala si a luat paine, fara sa plateasca. La inventarul efectuat dupa aceea, s-au gasit 20.000 lei lipsa in gestiune.
           O batrana, din cauza inghesuielii, s-a sufocat, a cazut jos si a fost calcata in picioare de multime. Au scos-o tarziu, dar era deja rece. Oriunde auzi discutii, problema alimentatiei e pe primul loc.”
*
             Doamne, grea cruce mi-ai dat! Doamna Maria Buzila canta o frumoasa priceasna cu acest titlu, pe care o redam mai jos:

,,Doamne, grea cruce mi-ai  dat,
Mi-ai dat cum am meritat!
Doamne, grea e crucea mea,
Multumescu-Ti pentru ea,
Oi duce-o cum oi putea!

Doamne, ca m-a grabit viata,
Doamne, grea e batraneata,
Abia vad, abia pasesc,
Abia suflu si graiesc,
Ma mir, Doamne, ca traiesc!

Vai de mine, om batran,
Pe nimic nu sunt stapan!
Din stejar cu ramuri grele,
Ajunsei harb si surcele,
Printre rai si timpuri grele!

Nu-Ti cer, Doamne, alta  cruce,
Cum mi-ai dat, asa oi duce!
Oi duce orice povara,
Numai da-mi moarte usoara!
Doamne, da-mi moarte usoara!


*
            Amaraciuni. A inceput frigul de mai bine de trei saptamani. Se spune ca la munte a nins si regiunile nordice ale tarii asteapta dintr-o zi in alta plapuma zapezii. Fiecare s-a pregatit cum a putut de iarna. Numai Severinul asteapta o minune. Reteaua de termoficare nu functioneaza. Si-a incetat activitatea termocentrala de la Halanga si totul a inghetat. Dupa cum se prezenta situatia pe un post central de televiziune, sperantele de rezolvare sunt minime. Conducerea orasului a incheiat un contract cu o firma din Bucuresti. Patroana firmei era o cucoana, care aparea goala, in diferite pozitii pe copertile unor reviste de scandal. Firma avea doi angajati si ca obiect de activitate ,,lucrari aeronautice”. A castigat licitatia pentru incalzirea Severinului, un proiect de doua milioane de euro si de atunci…, Dumnezeu cu mila. Municipalitatea nu poate angaja alt executant, decat in momentul in care expira contractul existent si asta prin februarie  anul viitor. Primarul actual dadea asigurari ca va contacta o ,,casa de avocatura”, ca sa dea firma in judecata. Nu stia daca spitalele din municipiu au sau nu caldura din surse proprii. In scoli e dezastru. Copiii stau cu mainile in san, infofoliti si tremura. Nici vorba sa mai poata scrie. Unele scoli le-au dat un fel de vacanta, altele, cum e si Colegiul ,,Domnul Tudor”, au scurtat orele la 40 minute, recreatiile la 5 minute, au suprimat recreatia mare. Totul e un fel de hai-rup! Of, of, of!
*
            Ajutoare si donatii. In aceasta perioada, parohia noastra a primit cateva ajutoare si donatii, astfel: Parintele Pr. Gheorghe Vasilescu din Torino(Italia): 893 lei; Domnul Ovidiu Mitran De Keyser din Zoersel(Belgia): 444 lei; Doamna Ionescu Ana-Maria din Campina(PH) si Doamna Dr. Ionescu Mihaela-Aritina din Curtea de Arges(AG): cate 100 lei; Domnul Gradinaru Constantin din Piatra Neamt(NT), Doamna Prof. Univ. Dr. Ana Calin din Galati(GL), Doamna Bora Elisabeta din Tr. Severin si familia Mihailescu din Tr. Severin: cate 50 lei;
            Domnul Nistor Ion din Malovat a mai achitat 50 lei pentru contributia de cult, totalizand pana acum 105 lei.
           Le multumim cordial tuturor! Dumnezeu sa le rasplateasca!
*
           In luna octombrie am donat paine credinciosilor participanti la slujbe, astfel : 2 oct.(Barda): 165 paini; 9 oct.(Malovat): 190 paini; 14 oct.(Malovat): 140 paini; 16 oct.(Barda): 120 paini; 23 oct.(Malovat): 203 paini; 26 oct.(Barda): 120 paini; 30 oct.(Barda): 140 paini. Asadar, in luna octombrie sa-au donat 1078 paini. Copiilor prezenti la slujbe li s-au donat si ciocolate.
*
           In urma unui regretabil accident de munca, enoriasul parohiei noastre, Orodan Claudiu, se afla in stare grava la spitalul din Timisoara. Intr-o sedinta de urgenta, preotul si Consiliul Parohial au hotarat sa-i acorde familiei un ajutor de 500 lei.
*
           Consiliul Parohial, in sedinta din 30 oct., a hotarat sa editam si sa donam si anul acesta cate o carte tuturor familiilor din parohie si acelor credinciosi din afara parohiei, care au donat pentru biserica noastra cel putin 50 lei  in perioada 1 Dec. 2015 -30 Nov. 2016. Drept urmare, preotul paroh a propus cartea preotului Gh. Paschia, Calauza patristica, iar Consiliul parohial a fost de acord. Cartea e in pregatire pentru tipar. Speram ca dupa 1 Decembrie sa incepem distribuirea ei.
*
           Capela in Malovat. Doi consilieri ai primariei insista, de o vreme incoace, sa construim o capela in curtea bisericii, unde sa fie depusi mortii inainte de inmormantare. Am explicat in repetate randuri ca o asemenea investitie este complet inutila. Ea ar insemna bugetul parohiei pe mai multi ani, adica niste biruri puse pe seama enoriasilor parohiei fara nici o justificare. Este in traditia comunei noastre ca mortul sa ramana cele 2-3 zile inainte de inmormantare in casa in care a trait si pe care, de cele mai multe ori, a si construit-o. In oras nu este acelasi lucru. Cei mai multi locuiesc la blocuri si spatiul acolo este foarte redus. In Malovat, in cei 37 ani de cand sunt preot, o singura data a fost solicitare din partea familiei regretatului Prof. Univ. Ion Popescu. Il aduceau din Bucuresti, iar casa parinteasca era deteriorata, asa ca l-au depus in biserica. Ca sa construiesti si sa intretii o cladire 40 de ani cu ,,speranta” ca intr-o zi o familie se va hotari sa-si depuna mortul acolo, este mai mult decat aberant. In Severin sunt parohii bogate, cu spatii mari in jur, care ar fi putut sa construiasca o asemenea cladire si n-au facut-o. As aminti Maioreasa si Grecescu. Capelele existente sunt construite si apartin primariei municipale. Asadar,  cat voi fi cu Dvs., nu va voi adauga o povara financiara inutila. Sunt altele prioritatile in comuna!
*
            Publicatii.   In aceasta perioada, preotul Dvs. a reusit sa mai publice cateva materiale, astfel: Higiena, in ,,Datina”, Tr. Severin, an. XXVI(2016), nr. 6736(28 sept.), p. 5; ,,Scrisoare pastorala” – 335, in ,,Bibliotheca Septentrionalis”, Baia Mare, 2016, 30 oct., editie on-line(https:// ebibliothecaseptentrionalis. wordpress.com); pe blogul Domnului Ben Todica, directorul sectiei romane a postului de radio din Sydney(Australia),  2016, oct. 31(http://bentodica.blogspot.ro); in ,,Clipa”, SUA, 2016, 31 oct., editie on-line(http://www.clipa.com); in ,,Armonii culturale”, Adjud, 2016, 1 nov., editie on-line (http://armoniiculturale.ro); in ,,Observatorul”, Toronto(Canada), 2016, 10 oct., editie si on-line(http://www.observatorul.com); Doina, Doina, cantec dulce…, pe blogul D-lui Ioan Miclau, scriitor romano-australian din Cringila(Australia), 2016, 9 nov.(<https:// ionmiclau.wordpress.com>).
*
           Parohia noastra a publicat si vol. III din Bibliografia Revistei ,,Biserica Ortodoxa Romana”(1874-2016)(1.000 pagini), editia a III-a, realizat de preotul Dvs. si fostul cantaret.
            Volumul I al lucrarii urmareste sa prezinte bazele crestinismului (Sectiunea Biblica), stradaniile Sfintilor Parinti si teologi de a aprofunda invatatura crestina (Sectiunea Sistematica: Dogmatica, Morala, Filozofia crestina), cat si mijloacele si strategiile prin care crestinismul s-a putut raspandi in lume(Sectiunea Practica: Dreptul bisericesc, Liturgica, Omiletica,  Catehetica, Pastorala, Muzica, Pedagogia si Indrumarile misionare sau Sectologia).
          Al doilea volum isi propune sa prezinte crestinismul in special si religia in general ca fenomen istoric, ce s-a dezvoltat de-a lungul veacurilor in contextul unor realitati culturale, sociale, politice si religioase specifice(Sectiunea Istorica: Istoria Bisericii Universale, Bizantinologia si Istoria literaturii crestine sau Patrologia, Istoria Religiilor). Crestinismul se remarca drept o religie superioara, cu origine divina, capabila sa-si croiasca drum in lume in ciuda tuturor vicistitudinilor celor doua milenii ale sale, capabil sa devina una din cele mai puternice religii ale lumii, in permanenta expansiune in plan spiritual. Crestinismul constientizeaza rolul ce-i revine in lumea contemporana pentru restabilirea pacii dintre indivizi si popoare, se raliaza fortelor majore ale lumii menite sa participe la rezolvarea problemelor planetare.
           Al treilea volum, – si cel mai dezvoltat -, cuprinde Istoria Bisericii Ortodoxe Romane, Istoria Romaniei, Literatura, Folclor, Redactionale, urmarind sa prezinte aparitia, raspandirea si dezvoltarea crestinismului la poporul roman din epoca apostolica pana in vremea noastra.
           Invatatura Mantuitorului Iisus Hristos, profetiile Sale, jertfa Lui si a tuturor martirilor crestini stau la temelia Bisericii si nimeni si nimic nu o va nimici pe dansa. Acesta este mesajul pe care am dorit sa-l transmitem tuturor celor ce vor folosi lucrarea noastra. Daca vom reusi sa le intarim credinta, inseamna ca ne-am atins scopul ce ni l-am propus.
           Multumim lui Dumnezeu, ca am dus la bun sfarsit o lucrare grea si indelungata, in urma careia raman culturii romane in general si Bisericii Ortodoxe Romane in special, cateva lucrari, pe care le consideram necesare, precum Bibliografia Revistei ,,Biserica Ortodoxa Romana”(1874-2016), 3 vol.; Bibliografia Revistei ,,Studii Teologice”(1927-2008); Bibliografia Revistei ,,Ortodoxia”(1948-2008) si Bibliografia Revistei ,,Mitropolia Olteniei”(1948-2008), 2 vol.
            O fi mult sau putin, Dumnezeu stie!  
*
Lucrari in comuna. Desi este in functie doar de cateva luni, Domnul Primar Ion Michescu poate sa inscrie in palmaresul realizarilor sale 1,50 km de asfalt in Malovat si 1,00 km de asfalt in Colibasi. Ii dorim succes pe mai departe!
*
Lucrari la cimitir. Prin bunavointa Domnului Primar Ion Michescu, timp de 2 zile, 20 de beneficiari ai ajutorului social din comuna au lucrat la cimitirul din Malovat si au realizat o curatire exemplara. Multumim respectuos! Speram ca in curand acelasi lucru se va petrece si la Barda.
*
Smecherii sectare. Va rog sa fiti atenti si sa nu cadeti si Dvs. in plasa unor escroci. Cutreiera satele, in special femei, si impart  ,,haine vechi” celor ,,saraci”; fac inscrieri, ca sa aduca apoi mancare calda ,,saracilor”; fac inscrieri pentru masaje etc. Oamenii de buna credinta semneaza ca au primit o zdreanta, pe care in mod obisnuit o arunca la tomberon, ca au primit un pachet de biscuiti. Pe unii in mangaie, pe altii ii gadila, pe altii ii scarpina, numai sa semneze. Acele tabele cu semnaturi sunt folosite apoi ca sa sustina solicitarea de a se infiinta in  localitatea respectiva o filiala a sectei de care apartin ciocoflenderii si martafoaicele care va bat la poarta. Daca vin si pe la Dvs. si vreti sa primiti ceva, treaba Dvs., dar va rog sa nu semnati nimic. Verbal va pot spune mai multe.
*
Zambete. ? Un preot fusese in tinerete, inainte de a se preoti, campion la box. S-a preotit si a fost repartizat intr-un oras indepartat. In primele duminici, nu a venit nimeni la biserica. Ingrijorat, preotul a cautat metode ca sa-i determine pe credinciosi sa participe la slujba. Pana la urma a gasit una. In timpul saptamanii umbla prin carciumile din oras, care erau pline in permanenta de clienti, si le propunea  acestora un pariu: ,,- Ne batem, spunea el! Daca vreunul ma bate pe mine, ii dau o lada de bere! Daca eu il bat pe el, este obligat sa vina duminica la biserica, la slujba!” Cand auzeau ca e vorba de o lada de bere, amatorii sedeau la rand sa se bata. Pentru fiecare era suficient unul, maximum doi pumni si preotul il culca la podea. Din momentul acela a avut intotdeauna biserica plina de ,,credinciosi”. ? ,,- Tata, tu te-ai insurat la biserica sau la primarie?” ,,- La betie, fiul meu!” ? ,,- Care mai e situatia in Romania?”  ,,- Multumim lui Dumnezeu! De bine de rau, avem pe cine injura!” ? Daca iti spune cineva, ca s-a imbogatit prin munca, intreaba-l:
,, - Prin munca cui...?”
*
Filme. Luni, 21 nov., ora 17, in biserica de la Malovat si luni, 28 nov., ora 17, in biserica de la Barda, va rula filmul SFANTUL CIPRIAN SI IUSTINA.
Se merita efortul de-a veni sa le vedeti! Va asteptam!
*
Botezuri. Cununii. Inmormantari. In ziua de 22 oct. am oficiat Taina Sfantului Botez pentru Rochian Erika-Maria, fiica Domnului Rochian Dumitru – Daniel si a Doamnei Rochian Janira-Liliana din Tr. Severin; in ziua de 29 oct. pentru Mema Andrei-Catalin, fiul Domnului Mema Catalin-Claudiu si al Doamnei Mema Loredana din Tr. Severin. Sa le traiasca! In ziua de 22 oct. am oficiat Taina Sfintei Cununii pentru Domnul Rochian Dumitru-Daniel si Doamna Mazilu Janira-Liliana din Tr. Severin. Dumnezeu sa le ajute! In ziua de 18 oct. am oficiat slujba inmormantarii pentru Tanase Dumitru (64 ani) din Malovat; in ziua de 22 oct. pentru Sfetcu Nicolae(87 ani) din Barda; in ziua de 28 oct. pentru Seitan Nicolae(63 ani) din Barda. Dumnezeu sa-i ierte!
*
Program. In luna Noiembrie avem urmatorul program de slujbe: 5 Nov.(Malovat-Barda); 6 Nov.(Malovat); 8 Nov.(pomeniri dimineata la Barda; slujba la Malovat); 12 Nov.(Malovat-Barda); 13 Nov.(Barda); 19 Nov.(Malovat-Barda); 20 Nov.(Malovat); 21 Nov.(pomeniri la Malovat, la ora 13; la Barda, la ora 14); 26 Nov.(Malovat-Barda); 27 Nov.(Barda); 30  Nov.(Malovat). In restul timpului, la orice ora din zi sau din noapte, preotul poate fi gasit la biserica, acasa, la scoala, la telefon: 0724. 99. 80. 86, ori pe adresa de e-mail: stanciulescubarda@gmail.com.  
 Sanatate, pace si bucurii sa va dea Dumnezeu!                                                                                                                                                  
Pr. Al. Stanciulescu-Barda


Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page