Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Uneori si presa din România îsi mai aminteste de noi…

Din simpla curiozitate, periodic, dau o cautare pe Google sa vad daca s-a mai scris ceva despre romanii din Ungaria si mi-ar fi scapat. Asa s-a intamplat si deunazi, cand introducand cele doua cuvinte „romani" si „Ungaria" am dat de un articol aparut in septembrie a.c., in cotidianul „Romania libera", cu titlul: „Satul romanesc din Ungaria". Pe cat de curios pe atat de suspect mi s-a parut acest titlu. Adica, cum? Un singur sat romanesc mai este in Ungaria?

Articolul mentionat prezinta satuletul Bedeu, din Bihorul unguresc. Imaginea alaturata articolului arata sediul primariei din Bedeu, pe care sunt afi sate doua drapele: unul cu rosu-alb-verde si altul cu rosu-galben-albastru.

„In timp ce in Romania fi ecare afi sare a unui drapel maghiar pare sa dea frisoane autoritatilor de la Bucuresti, in Ungaria exista comunitati unde ponderea romanilor este semnificativa si unde drapelul romanesc lutura pe institutiile publice fara sa deranjeze pe nimeni", sta in introducerea articolului, care pana la urma nu dezbate problema uneori controversata a afi sarii drapelelor celor doua tari, ci mai degraba prezinta viata de toate zilele si problemele de convietuire dintr-un satuc de langa granita romano-maghiara.

„Bedeul sau Bedo, in limba maghiara, are strazi largi si case joase, strajuite de pomi inverziti. Nu se deosebeste cu nimic de satele raspandite prin pusta din estul Ungariei si vestul Romaniei. Localitatea este situata pe drumul de camioane care leaga Debretinul de Vama Bors. ?oseaua este la fel de proasta precum cea care leaga Oradea de Marghita, cu asfalt peticit. Singura diferenta majora fata de alte sate maghiare, precum Artandul, este limba vorbita de multi dintre locuitorii sai. In Bedeu, mai toata lumea vorbeste, cat de putin, limba romana. (...) «La noi in sat, toata lumea vorbeste si ungureste, si romaneste. Avem neamuri si de-o parte si de alta a granitei.

Cand erau comunistii la putere, ne era mai greu sa tinem legatura, dar acum, de cand am intrat in Europa, nu mai ai nici o problema. Bat pana aici si televiziunea, si radioul din Romania», ne-a povestit un batran care matura agale trotuarul din fata curtii sale. Barbatul mai spune ca cei care vorbesc prost romaneste sunt satenii intre doua varste. «Nu era interes sa vorbeasca romaneste pe vremea comunistilor. Acum, insa, copiii invata limba romana pentru ca asa isi gasesc mai usor de lucru», mai adauga batranul in graiul intalnit in Crisana si cu un puternic accent. (...) Unul dintre localnici imi spune ca romanii din Bedeu ar avea o singura dorinta neimplinita legata de conservarea specifi cului national: sa aiba slujbe la biserica si in limba romana. In sat, slujeste un preot greco-catolic maghiar, care tine de Arhieparhia Hajdudorog, cu sediul in Debretin, care celebreaza Liturghia si pentru maghiarii, si pentru romanii din Bedeu. Unii sateni romani ar dori ca acest preot sa invete si limba romana, ori sa primeasca un vicar care sa slujeasca pe limba lor. De fapt, primele nemultumiri legate de aceasta chestiune dateaza de mai mult de un secol."

Nu stim si nici nu este important sa aflam daca ziaristul de la „Romania libera" a venit in Ungaria, la Bedeu, cu lectia invatata de acasa, asa cum din pacate se intampla de multe ori, care ar suna cam asa: du-te la romanii din Ungaria, adu comparatii care sa ne convina noua, celor din Romania, si in rest sa nu te intereseze ce este cu ei! Cert este ca intre subiectul cu interzicerea sau neinterzicerea drapelului sau ascultarea problemelor si intelegerea doleantelor romanilor din Bedeu, asa putini cum sunt ei, de aceasta data, jurnalistul din Romania a ales cel din urma. Bravo lui! Ne dorim sa avem in viitor cat mai multe ocazii in care sa aratam si astfel de exemple pozitive, si sa nu mai intalnim idei preconcepute care mai mult dauneaza decat folosesc.
Eva Simon
Sursa: Romanian Global News

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page