Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

MAGICIANUL

Mihai BATOG-BUJENITA

Era un splendid inceput de octombrie si noi, eu impreuna sotia, mergeam spre Oradea-Baile Felix prin decorul plin de culori iesite parca de sub penelurile maestrilor rusi. Eram incantati de faptul ca ne vom reintalni cu prietenii nostri, Stella si Ivan Lungu, sositi de curand din Haifa. Ne revedeam astfel dupa mai multe luni, in primavara fuseseram noi acolo, iar revederea a fost, exact asa cum ne-am inchipuit, plina de bucurie dar si cu cateva lacrimi, deoarece acum avem varsta care ne permite, ba chiar ne obliga putin, sa fim cat de sentimentali dorim.
 
Seara am depanat amintiri in jurul unui pahar cu un binecuvantat vin rosu dar am si facut programul zilelor urmatoare fiindca Ivan, mde, scriitor si publicist extrem de riguros, nu a lasat nimic la voia intamplarii, ba chiar a avut o initiativa de toata lauda. Urma a doua zi sa avem o intalnire intre doua cenacluri literare, cel din Oradea, „Barbu Stefanescu Delavrancea” si cel din Iasi, Asociatia Literara „Pastorel” Iasi. Lucru de felul lui imposibil daca nu ar fi acest magician, Ivan Lungu care nu numai ca ne cunoaste activitatile ci si se implica activ in promovarea lor. Si da, afirm cu toata raspunderea ca Ivan Lungu a avut rolul unui fel de Merlin fiindca fara el nu am fi ajuns niciodata sa ne intalnim noi cei din est cu cei din vest, sub directa si benefica priveghere a dragului nostru prieten venit din sudul mai indepartat dar avand inca in suflet, dupa cum vom vedea in zilele urmatoare, nu numai amintirile din anii trecuti ci si multi prieteni din acele vremuri. Pare cumva de necrezut dar acesta este adevarul, intr-un fel si el miraculos.
Nu intamplator intalnirea a fost planificata la baile Felix deoarece aici incepe, in urma cu cincizeci si opt de ani o poveste de iubire incheiata cu o casatorie care, iata si acum straluceste inca in ochii celor doi prieteni ai nostri.
 
A doua zi dimineata vizitam putin statiunea si ne incantam de harnicia oamenilor locului care prin eforturi numai de ei stiute au reusit sa dea o noua si placuta dimensiune turismului balnear de aici. Vizitam si vestitul lac cu nuferi, unul ale carui prognoze in urma cu cativa ani erau sumbre deoarece lacul, din conditii partial cunoscute, era pe punctul de a seca. Acum cele trei bazine reconditionate incanta privitorul cu bogatia de nuferi si lotus sacru animate si de mai multe specii de pesti si broaste testoase care inoata elegant printre florile albe sau rozalii ale nuferilor. Apoi, dupa orele pranzului, ne intalnim intr-o sala mai mica dar foarte cocheta a hotelului Nufarul unde suntem cazati si unde Puica si Ivan sunt ca acasa, cunoscuti, respectati ba chiar rasfatati de intreg personalul.
    
De la Oradea sosesc invitatii, membrii cenaclului Barbu Stefanescu Delavrancea: surprinzatorul poet si muzician Florian Chelu Madeva cel care a publicat mai multe carti de sonete puse pe muzica, de profesie actor, fiica sa, Alexandrina, o tanara si frumoasa sonetista cu o mare forta de expresie lirica, domnul doctor in medicina Lucian Munteanu, Noru Silvan pe numele sau de poet, familia Balaci, Antita si Pascu, juristi, el un prolific scriitor plurivalent iar doamna o recitatoare cu o memorie de invidiat si un timbru cuceritor. Ne-a onorat cu prezenta si doamna prof.univ.dr. Elena Botezat o autoritate in materie de prozodie. Oricum toate aceste calitati individuale au fost augmentate de iubirea tuturor fata de poezie in general si de sonet in special. Nu a trecut mult timp si recitarile au inceput sa curga trecand rapid prin mai toate genurile poeziei cu forma fixa de la rondel la sonet si de la pantum sau triolet la mult gustata epigrama. Fericita dupa amiaza a fost cu greu intrerupta de plecarea domnului Florian Chelu la repetitii, urmat apoi de ceilalti, fiecare cu treburile lui.  Si aici putem vorbi de un miracol: am venit separat dar am plecat impreuna, chiar daca unul cate unul. Miracolul poeziei!   
    
Seara s-a incheiat, cam in aceeasi nota, la un restaurant din centru orasului Oradea unde am fost intampinati de tanarul patron al locatiei un domn de o rara distinctie imbracat precum domnii din secolul trecut acela cand termenul de eleganta avea si consistenta. Ne-a regalat cu produsele casei, unele absolut remarcabile, iar pe timpul mesei ne-a onorat de mai multe ori cu prezenta. Un tur al orasului luminat feeric ne-a incheiat aceasta zi memorabila si ne-a facut sa dormim visand frumos.

A treia zi, dimineata, am mai facut un tur al orasului si am stat mai multa vreme in piata centrala unde Ivan, mde, suflet din sufletul orasului ne-a spus istoria locurilor, una cu multe umbre dar si intorsaturi ale sortii insa ne-am bucurat de privelistea unui oras demn de a sta langa orice oras din vest. Curat, cu multe cladiri in fericitul stil baroc ori secession pline de culoare si personalitate, animat la acea ora matinala de sute de tineri care stateau la terasele din jurul pietii. Am avut un sentiment de mandrie! Iata ca se poate! Mai ales ca in urma cu vreo zece ani cand mai trecusem prin Oradea totul parea ruinat si cenusiu. Legenda pasarii Fenix este precum vedem mult mai mult decat o legenda! Devine o realitate atunci cand oamenii isi iubesc locurile natale!
 
Apoi am mers, pentru masa de pranz la un restaurant care se anunta cu specific pescaresc si chiar asa si arata: pitoresc, pe malul unui lac romantic… numai ca oferta era atat de variata si atat de bogata incat nu am rezistat si am gustat din mai multe feluri, unele mai ispititoare decat altele, stropite si ele cu un vin dumnezeiesc. Spre seara ne-am amintit ca avem o invitatie din partea doamnei Elena Botezat si ne-am grabit (este un eufemism!) sa o onoram. Am fost intampinati cu binecunoscuta ospitalitate a oamenilor de suflet (doamna este, prin nastere, moldoveanca) dar cum nu prea mai puteam sa inghitim decat un pahar cu apa, ne-am scuzat si asta am si facut vreme de cam doua ceasuri cand inserarea incepuse sa ne cam bata obrazul.
 
A venit insa si ziua de luni, cea in care a trebuit sa ne luam ramas bun de la dragii nostri prieteni, dar si de la cei cu care ne imprietenisem intre timp, ne-am imbratisat si, din nou, ne-am permis cateva lacrimi fierbinti, absolut necesare intrucat vremea se racise simtitor apoi am plecat la drum, catre Iasi iar amintiri pe care sa le discutam pe acest parcurs erau destule. Inclusiv intentia de a ne intalni in primavara viitoare la Ierusalim.
-------------------------------
Foto: Participantii la dupa amiaza literara oradeana (de la stanga la dreapta):dr. Lucian Munteanu, Alexandrina Chelu, Florian Chelu Madeva, Pascu Balci, conf. univ. dr. Cornelia Ursu, Mihai Batog-Bujenita, prof. univ. dr. Elena Botezat si Antita Balaci. In centru, pe scaune, Ivan Lungu si Stella Lungu, amfitrionii nostri.

Mihai BATOG-BUJENITA
Oradea, Octombrie 2016
Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page