Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Coruptia – involutie, incultura…

Ce este coruptia? O intrebare destul de banala, dar, totodata, destul de necesara pentru a face claritate atat in existenta acestui fenomen, cat si in continutul acesteia ce este prezent in viata unor comunitati. Pentru inceput, ne vom orienta catre dictionarul explicativ al limbii romane, lucrare ce face regula in complexitatea oricaror cuvinte si expresii. Deci, el spune urmatoarele: coruptia este o stare de abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie, nemijlocit, exprimand desfranare, depravare, etc. Insa, pe langa aceste explicatii apare o alta intrebare: “dar cine sunt acesti indivizi care produc fenomenul coruptiei intr-o societate? Nemijlocit, pentru actiunile intreprinse, cu scop negativ, acesti oameni sunt oare trasi la raspundere penala?”. Pentru a primi un raspuns la aceste intrebari va trebui, probabil, sa apelam la o realitate vie din cadrul unei societati.
Conform unor studii in domeniul respectiv, se considera ca coruptia de fapt provine din tarile care au avut la baza un sistem comunist de administrare. Deci, sistemul respectiv care a dominat un sir de tari situate in partea de Est si Centru a Europei (in mare parte, caracteristic secolului XX) se baza pe fenomenul cleptocratiei, adica puterea statala era prioritara in societate, iar reprezentantii acestei puteri cautau sa obtina numai avantaje personale (materiale, sociale, politice, etc.) din functia pe care o ocupau in ierarhia statala. In asa mod, capacitatea de influenta si de mentinere a puterii statale pe criterii destul de dure era considerata o norma legala in organizarea tarii respective. Insa, cu parere de rau, acest fenomen continua sa existe si in zilele noastre in unele comunitati, in special, una dintre ele aflandu-se in sud-estul Europei, indiferent de faptul ca forma de guvernamant actuala este denumita in alt mod, adica neavand la baza termenul de administrare comunista. Vasazica, aceasta comunitate din epoca contemporana, secolul XXI, teoretic, nu este considerata o tara   comunista, insa, conform actiunilor si argumentelor reale ce au loc in cadrul tarii s-ar putea spune ca sunt inca aproape identice cu cele din trecut. O astfel de randuiala publica bazata pe principiul cleptocratiei se regaseste in societatea basarabeana, iar coruptia, ca fenomen social, a atins cele mai inspaimantatoare cote in dezvoltare. Prin urmare, fenomenul coruptiei, instaurat la toate treptele de existenta sociala, este prezent si in competitiile/clasamentele mondiale. In asa mod, R.Moldova este plasata pe locul 93 din 102 tari participante in clasamentul mondial al coruptiei, studiu realizat de organizatia „The World Justice Project”  (relateaza Jurnal.md, 27.10.2015. Disponibil: http://jurnal.md/ro/politic/2015/10/27/moldova-la-coada-clasamentului-mondial-privind-coruptia-tara-noastra-este-depasita-chiar-si-de-zimbabwe-honduras-si-burkina-faso/ ). La acest capitol, R.Moldova este chiar si in urma unor tari precum Zimbabwe, Sierra Leone, Honduras, iar cei mai corupti fiind considerati functionarii din domeniul justitiei si cel legislativ.  Deci, fara a preciza si alte detalii, putem spune ca societatea basarabeana este dominata in totalitate de fenomenul coruptiei, iar complice in acest proces murdar/necivilizat este patura dominanta a societatii care, cu certitudine, este adepta a principiului “cleptocratie”. Astfel, s-ar presupune ca fenomenul coruptiei este intemeiat pe o norma legala din cadrul tarii. In acelasi timp, s-ar intui, coruptibila a devenit intreaga societate, de la mic la mare, de la functionar public la slujbas social. O situatie cat se poate de intriganta care provoaca compasiune fata de tot ceea ce este in defavoarea societatii si a omului. Deci, in mod concret, prin actiunile respective ce au loc in cadrul tarii, coruptia este acea care violeaza la direct justitia publica si, nu in ultimul rand, interesele decente ale cetateanului. Totodata, sub influenta diverselor forme de coruptie precum clientelismul (aceasta reprezentand, de obicei, tendinta politicienilor sau a unor partide pentru a-si mari numarul sustinatorilor/simpatizantilor prin demagogie, favoritisme, etc.) si nepotismul (care acorda avantaje si privilegii rudelor, prietenilor, aici fiind folosit in mod abuziv influenta personala; familiarism, etc.) se formeaza o retea de influenta reciproca care submineaza luarea de decizii corecte intr-o societate. Asemenea lucruri sunt extrem de periculoase intr-un mediu social, deoarece totul se obtine doar prin favoruri si nu prin merite, aceasta fiind denumita cu termenul de favoritisme, iar atitudinea de intimitate exagerata intre membrii unui colectiv este denumita cu termenul de familiarism. Deci, in cel mai spectaculos mod, manifestarile respective sunt filtrate prin continutul coruptiei, fenomen care distruge tot ceea ce este uman intr-o societate, iar actorii acestui spectacol sunt, in mare parte, oamenii puterii, cea mai privilegiata patura a societatii. In consecinta, omul puterii este inca adeptul celor mai invechite concepte care marginesc nu numai valoarea personalitatii, dar, nemijlocit, pun in pericol existenta decentei, ca fenomen al civilizatiei. Prin urmare, intr-o asemenea societate procesul de dezvoltare umana si sociala in conditii civilizate nu exista, iar clasa dominanta este acea care tinde catre involutie, astfel, fara rusine, fiindu-i comod sa jefuiasca continuu averea statului, sa traiasca pe cele mai necinstite cai de convietuire sociala si, nu in ultimul rand, sa tina in intuneric/saracie/umilinta un intreg popor/o intreaga societate. In asemenea conditii, societatea basarabeana din an in an se confrunta tot mai greu cu problemele sociale, economice, politice, totul fiind intoxicat de sindromul faradelegilor, iar nivelul extrem de ridicat al coruptiei nu permite cetateanului de a solutiona nici cele mai simple proceduri legale pentru existenta cotidiana, deoarece fara mita nu se rezolva si nu se misca nimic in societate. Astfel, bietul om al societatii este daramat complet din cauza clasei dominante extrem de corupta si din cauza acelor functionari care, in timp (anii de independenta, in special de dupa anii 2000), au acceptat integral regulile de joc ale coruptiei, fenomen care stopeaza in totalitate procesul evolutiv al tarii. La acest subiect nespus de dureros pentru R.Moldova, directorul de tara al Bancii Mondiale pentru Moldova, Europa si Asia Centrala, Alex Kremer, a confirmat ca pentru a avea acces la serviciile publice valoarea mitei platite in R.Moldova este mereu in crestere. Nemijlocit, Alex Kremer a precizat: “coruptia franeaza dezvoltarea economica cu cel putin 2 la suta anual, iar din anul 2009 pana in prezent, anual, fiecare moldovean lucreaza sase saptamani nu pentru el, dar pentru ca sa plateasca esecul statului in lupta anticoruptiei…Intre 2008-2013 ponderea mitei platite pentru a avea acces la contracte guvernamentale a crescut de la 8 la 11%. Asta inseamna o crestere de aproximativ 35 la suta a importantei mitei in obtinerea unui contract de achizitii publice…” (Jurnal.md, 09.10.2015. Disponibil: http://jurnal.md/ro/economic/2015/10/9/banca-mondiala-coruptia-impiedica-dezvoltarea-economiei-rm-cu-cel-putin-2-anual-cifra-i-a-lasat-reci-pe-oficialii-de-la-chisinau/ ). Deci, coruptia la nivel de stat a atins asemenea limite ca poate fi considerata ca o actiune absolut legala in cadrul tarii. Un tablou extrem de vizibil in plan international, insa mai putin evident pentru societatea basarabeana, in special, pentru clasa dominanta. Astfel, in tarile cu un grad ridicat de coruptie, interesele functionarilor publici sunt determinate de o gandire destul de limitata, aceasta fiind viabila doar in termeni de nevoi personale, cu accent tare doar pe aspectele materiale. Pe cand, calitatea serviciilor publice/sociale care trebuiesc oferite poporului sunt deteriorate la extrema, deoarece functionarii publici promoveaza doar actiuni care le-ar aduce tot lor profituri.  Sub modelul unor asemenea miscari investitorii straini nu au incredere in administratia tarii; poporul inceteaza de a mai avea incredere in institutiile statului; revolta si tensiunile sociale devin tot mai frecvente; stabilitatea tarii isi pierde tot mai mult din capacitate si verticalitate; in rezultat, cadrul legislativ si normativ destul de instabil si neadecvat favorizeaza si mai mult procesul coruptiei. Respectiv, clasa de guvernare, clasa politica, functionarii publici, etc. profita de functia pe care o ocupa in stat, in asa mod, promovand numai bunastarea materiala personala. Toate acestea denota faptul care este nivelul de educatie, inteligenta, cultura si dezvoltare a omului din societatea basarabeana in epoca contemporana, iar pedepsirea persoanelor corupte dintr-o asemenea societate ramane o procedura de viitor. Acuma raman prezente doar actiunile deja realizate care exprima prin fapte reale/concrete comportamentul acelor persoane ce stau la carma tarii. O actiune, fara precedent, care a socat nu numai opinia publica din R.Moldova, dar si intreaga comunitate internationala a fost furtul miliardului, in euro, din sistemul bancar moldovenesc. In asa mod, Parlamentul European considera: „Moldova este extrem de afectata de aceasta elita corupta care domina sistemul politic, sistemul media, dar si economia tarii…” (http://unimedia.info/stiri/furtul-miliardului-si-coruptia-la-nivelul-puterii-de-la-chisinau--subiect-de-discutie-in-parlamentul-european-104742.html ). Corespunzator, un alt exemplu uluitor, in anii de independenta societatea basarabeana a reusit sa formeze/sa imbogateasca un numar foarte mare de oameni si anume: 75 de cetateni sunt milionari, averea acestora fiind de circa 8 miliarde de dolari. Acest lucru are loc atunci cand tara dupa 25 ani de independenta este integral falimentara in toate domeniile de activitate economica si sociala, iar poporul este adus la limita saraciei care nu mai stie cum sa lege tei de curmei pentru a supravietui cu ziua de azi si de maine. Astfel, nu ne ramane nimic de spus, decat sa ne intrebam: de unde poti acumula asemenea averi, traind intr-o tara precum R.Moldova? Nemijlocit la aceasta tema, studiul organizatiei britanice Wealth-X exprima: “…in tari sarace exista multi oameni bogati” (http://www.publika.md/bogatii-moldovei-75-de-milionari-detin-opt-miliarde-de-dolari-cine-sunt-ei_1037901.html )… Sa fie oare pacatul coruptiei in toate acestea?
Dar, necatand la cele mentionate mai sus, in asta lume sunt tari in care fenomenul coruptiei nu exista.  Conform „The World Justice Project”, pentru 2015, nivelul coruptiei este aproape inexistent in Danemarca - locul intai, urmata de Norvegia - loc doi, Singapore - loc trei, Suedia - loc 4, Finlanda -loc 5, Noua Zeelanda - loc 6, Olanda - loc 7, Japonia - loc 8, Australia - loc 9, Hong Kong (China) – loc 10, Austria - loc 11, Germania - loc 12, etc. In aceasta competitie, cu un nivel de coruptie putin mai ridicat, este prezenta si Croatia – loc 35, Romania –  loc 40, Ungaria - loc 45, Rusia – loc 60, Bulgaria - loc 71, Ucraina – loc 84, etc., si, respectiv, “fruntasa”, R.Moldova cu locul 93 din cele 102 tari participante in clasamentul mondial al coruptiei.

                                                                                          Galina Martea, dr.,
                                                                                           academician


Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page