Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

LICHEAUA

Gheorghe Andrei NEAGU

Uite-l! Se plimba tantos de parca nici usturoi n-a mancat si nici gura nu-i miroase! Tocmai te-a turnat. Tocmai te-a mai umplut de ceva urat mirositor in fata unor ipochimeni care-ti cam iau sambetele. E vesel. N-are scru, scru scrupule. Dar se lauda ca are!

Tocmai a adus vestea unei noi cuceriri! Are atat de multe, incat nici nu le mai stie numarul! Si este atat de convingator incat iti vine sa-l crezi. S-a apucat si de cultura. Este critic.

Este doct. Dar de fapt este semidoct. Sau mai bine sfertodoct cum ii spunea un confrate. Critica lui pute a larma didactica. N-a facut in viata lui o poezie. N-a scris nici un roman. El doar critica. Crede ca un carton de filolog ii da acest drept. Nici nu-si poate imagina cum ar iesi din mainile lui un sonet, ca din creier nici vorba sa iasa!

Sta pitit in dosul unei vaduve si-si varsa veninul de sub poalele ei cu chiloti nespalati, peste oricine ii iese in cale. Il inteleg, trebuie sa aiba si omul un loc unde se poate defula. Dar chiar din chiloti? Si pentru ca vaduva are de unde suge vartos din banii publici si-i scoate o revista, nu vad de ce el n-ar fi lichea. Cum ar fi putut sa fie altfel daca-si facuse din catedra o taraba.

N-a iubit pe nimeni! Si-a ingropat sotiile una cate una! Si-a ingropat prietenii de valoare unul cate unul! Este tot mai singur. Este tot mai avid de bani. Spumega, latra, musca si infesteaza cu invective pe oricine ar indrazni sa-i spuna ca este o lichea. Abia asteapta sa-i pronunti numele ca sa te tarasca prin tribunale. Saracul! Habar n-are ca elevii dijmuiti de el au ajuns judecatori. Abia asteapta sa-i scoata pe ochi favorurile pe care le-au facut in sila si pe nedrept. Profita de bunul simt al celor insultati, crede ca de frica nu i se raspunde la atacurile murdare.

N-a mai fost la o biserica de multa vreme, desi atunci cand bea de facea pe el, cand se trezea din betie isi propunea sa mearga sa i se ierte pacatele. Apoi i s-a parut ca e mai bine sa ai pacate necunoscute, cica de altii decat sa ti le cunoasca pana si un duhovnic.                   
Santajul i-a fost de multe ori prieten. Si in nimicnicia lui a crezut ca o poate santaja si pe doamna cu coasa. Cica i-ar fi zis „pentru faptul ca nu te-am spurcat niciodata in revista mea, imi esti datoare”. Cica moartea a ras si l-a lasat sa-si continue viata miseleasca pana-n zilele noastre.
-----------------------------
Georghe Andrei NEAGU
Director revista „Oglinda Literara”
Focsani, Vrancea
1 noiembrie 2016

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page