Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

PAPA FRANCISC ÎN ROMÂNIA SI CHESTIUNEA ORIENTALA

Viorel ROMAN

Dupa prima vizita a unui papa intr-o tara ortodoxa, a Fericitului Ioan Paul al II-lea la Bucuresti in 1999, cea a papei Benedict al XVII-lea nu a mai avut loc. Mult asteptata vizita a papei Francisc va avea loc cu prilejul aniversarii a unui secol de la Marea Unire, in conditiile razboiului din Orientul Apropiat generat de vechea Chestiune Orientala, care numai aparent e rezolvata, a conflictului dintre greci si latini, greco-ortodocsi si romano-catolici, la care participa si profita mereu Califatul Islamic.

Chestiunea Orientala: cine va mostenesti Imperiul Roman de Rasarit, Bizantin, Otoman? Pretendentii si conflictele lor sunt la ordinea zilei, vizibile in Turcia, Siria, Liban, Palestina/Israel, Egipt, Libia, Tunisia, Yemen, Irak, Afganistan, Kurdistan, Armenia, Georgia, Ucraina/Dombas, Moldova/Transnistria, Serbia/Kosova, Bosnia-Herzegovina, Albania, Macedonia. Cat timp mai sunt grecii, bulgariii, moldo-valahii in tabara occidentalilor, UE/NATO si nu in cea in care cred, in cea greco-ortodoxa?

Roma, Imperiul Roman de Apus, crestinii occidentali, cruciatii, luptau, dupa Marea Schisma, 1054, pentru refacerea unitatii. Conciliul de la Lion 1274, Florenta 1439, refac formal unitatea crestina, dar Constantinopolul cade sub turco-musulmani 1453. A treia Roma, Rusia pravoslavnica, se considera ea cea mai indreptatita la mostenirea Constantinopolul si a luptat eroic in opt cruciade, toate trecand peste moldo-valahi, inpotriva turcilor, dar ccidentalii opresc mereu avantul lor pentru a nu face si mai dificil imperativul unirii crestine. Totusi rusii sunt din 1774 protectorii ortodocsilor ajuns robi ai islamului. Asa se legitimeaza Vladimir Putin in apararea lor in Siria. Atat timp cat occidentalii si ortodocsi nu refac unitatea pierduta, lupta fratricida continua si islamul se extinde. Asa a cazut Constantinopolul, asa s-a intmplat in razboiului de 30 de ani, in razboaiele mondiale, in cruciada inpotriva ortodoxo-comunistilor. Vezi si invazia araba, islamica spre Europa/UE din zilele noastre.

Venirea papei Francisc este vitala pentru o tara despartita de Carpati nu numai geografic, dar mai ales duhovnicesc si sobornicesc. Romania Mare, Polonia au fost in perioada interbelica santinele la poarta Europei mereu amenintata de barbarii de la rasarit si au cazut primele la datorie, implacabila soarta a celor din linia intai. Azi Romania, Polonia sunt santinele UE/NATO inpotriva primejdiilor de la rasarit. Presedintele Klaus Iohannis, in conceptia constrantinopolitana a simfoniei, seful statului si bisericii ortodoxe urmareste:
·    legitimarea, prin vizita Suveranului Pontif, apartenentei tarii si bisericii sale la civilizatia occidentala;
·    continuarea dialogul cu Roma, inceput de Fericitul Ioan Paul al II-lea, in vedera refacerii unitatii crestine fara de care emanciparea nationala si sociala a romanilor e incerta, mereu pusa la indoiala.

18 episcopii romano-catolici si greco-catolicii sunt obligati de a atrage atentia asupra neajunsurilor cu care se confruntata biserica si mai ales omul de rand, nevinovat. Vezi Cathedral Plaza din Bucuresti, pe care Vaticanul o numeste un monument al coruptiei, si coruptia cu larg caracter de masa, care au determinat deja patru milioane, cei tineri si calificati, sa se refugieze in UE. Vezi si cartea „Coruptie si pacat” a Papei Francisc.

Ce vrea Papa Francisc: „Singurul lucru pe care il doreste Biserica Catolica si pe care il urmaresc ca Episcop al Romei... este comuniunea cu Bisericile Ortodoxe... Biserica Catolica nu doreste sa impuna nici o conditie, in afara celei a profesiunii de credinta comune. Suntem gata ca sa cautam impreuna modalitatile prin care sa garantam unitatea necesara a Bisericii in conditiile actuale.” (Fanar, 30.11.2014)

Omul de rand de o parte si de cealalalta a Carpatilor vrea sa scape de lanturile grele ale duhovniciei si soborniciei moscovite si constrantinopolitane, care il impiedica sa faca parte din lumea latina, fireste fara ca ortodoxia sa sa fie puse la indoiala. Prima Unire cu Roma din 1698 a ortodocsilor ardeleni s-au facut astfel fara intermediarii. Emancipare nationala si sociala a generat insa o reactia potrivnica a maghiarilor si greco-slavilor, care a dus la o a doua Unire 1701, mult sub nivelul celei din 1698. De atunci se duce o lupta surda intre aceste curente: spre vest prin noi insine sau prin intermediari, maghiari. UDMR-ul e o expresie vizibila a acestei realitati dureroase. Si discrepanta dintre data invitatiei adresata de presedintele Iohannis papei Francisc la Roma pe 15 mai 2015 si invitatia episcopilor romano-catolici si greco-catolici din Romania adresata papei pe 28 septembrie 2016 e greu de trecut cu vederea.

In ciuda tuturor, tot asa cum Fericitul Ioan Paul II a depasit toate dificultatiile si prejudecatiile si a fost intampinat la Bucuresti de sute de mii de crestini care scandau Unitate, azi exista un climat mult mai favorabil (invazia araba, santajul umanitar islamic joaca si ele un rol) ca papa Francisc sa taie nodul gordian milenar si sa refaca unitatea crestina incepand cu Bucurestiul, cu consecinte emancipatorice dorite de secole de Mihai Viteazul, Inocentiu Micu Clain, Corifeii Scolii Ardelene, Cuza Voda, Partida Nationala si nu in ultimul rand de presedintii ortodocsi moldo-valahi.

Fericitul Ioan Paul II a deschis generos poarta Europei si Romania a devenit de jure membra a UE si NATO, inpotriva reticentelor greco-pravoslavnice si a maghiarilor. Papa Francisc face un pas mai departe, spre aderarea de facto si a moldo-valahilor la Europa printr-o „comuniunea cu Bisericile Ortodoxe “... „fara nici o conditie “. Anul aceste este unul deosebit: An Sfant la Roma, la 50 de ani de la Conciliul Vatican II; intalnirea papei Francisc cu patriarhul Kiril a Moscovei si al intregii Rusii de la Havana; vizita presedintelui Putin, seful statului si bisericii ruse, la Athos, „Vaticanul Ortodoxiei “; Marele si Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe din Creta. Toate indiciile converg spre refacerea unitatii crestine si mai ales salvarea pacii universale, dupa ce Chestiunea Orientala, conflictul dintre occidentali, ortodocsi si islam a degenerat din nou intr-un razboi de durata si o invazie islamica incontrolabila spre Europa crestina.

Dupa aceste evenimente memorabile, unele pozitive, altele dramatice, apropiata vizita a papei Francisc ne indreptateste sa fim optimisti. Romania este singura tara in al carei nume se gaseste Roma. Ei isi declara astfel atat punctul de plecare cat si aspiratia nationala. Mai ales pentru romanii, din toate timpurile si in ciuda tuturor adversarilor emanciparii lor nationale si sociale: Toate drumurile duc la Roma!
--------------------------
Dr. Viorel ROMAN
www.viorel-roman.ro                     
Bremen, Germania
15 octombrie 2016
Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page