Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Scrisoare pastorala ; Foaie periodica, gratuita a Parohiei Malovat-Mehedinti

Anul XV(2016), nr. 334(16 –30 Septembrie)

 Dragii mei enoriasi!
 Doina, Doina, cantec dulce…! Regina a sufletului romanesc din adancimi de vremi, nemuritoare, mereu tanara, mereu fara de seaman intre frumusetile lumii, ne mangai si ne mai dai speranta!
Cei ce cunosc mai bine zic ca nici un neam din lume nu te cunoaste, sau, mai bine-zis, tu nu cunosti pe alt neam. Te-ai nascut aici, in Carpati, intre munti si mare, intre Dunare si Tara Codrilor, pe un plai de dor si-un picior de rai. Poate esti un inger trimis de Dumnezeu in gradina Maicii Sale, ca sa semene florile, sa unduie valurile, sa legene ramurile si sa bucure sufletele.
Daca din colinde romanii au tesut scutecele Pruncului Sfant, din tine, Doina, si-au cusut straie pentru sufletul lor. Cu ele s-au imbracat, cand s-au dus cu oile in munti, cand au tinut plugul pe brazda, cand au leganat copiii, cand au plecat la catanie ori la razboi, cand au gustat iubirea, cand si-au plans batranetile si nefericirea, cand si-au condus mortii la tintirim.
Te-au cantat fetele si feciorii, femeile si barbatii, batranii si copiii. Ai fost ca o rugaciune datatoare de liniste, de speranta, de curaj si vitejie. Ai legat oamenii si generatiile intre ele cu tesatura nevazuta a dorului si a dragului, ai inscris in armoniile tale toata istoria neamului, toate amintirile, suferintele si bucuriile, inaltarile si poticnirile, viii si mortii. Ai fost ca o punte intre cele ce-au fost, cele ce sunt si cele ce vor fi, intre vii si morti, intre disperare si victorie. Ai mangaiat pruncii din leagan si le-ai randuit visele; ai ajutat fetele sa-si intrevada ursitul si flacailor sa-si presimta implinirea; te-ai bucurat cu invingatorii si ai inchis ochii muribunzilor, ai desfatat pe toti la nunti si la botezuri, la hore si la nedei; ai incurajat batranii si pe cei aflati in suferinta. Cu tine romanii n-au mai fost singuri, iar greul nu le-a mai fost prea greu; cu tine au putut sa impinga mai usor carul istoriei si al vremurilor.
Te-ai intrecut primavara cu trilurile privighetorilor si ciocarliilor, cu fluierul ciobanilor si plansul mieilor; ai sters sudoarea seceratorilor vara; ai rumenit strugurii si merele toamna; ai dat speranta iarna celor de sub troiene. Te-am numit, Zeita, ,,doina romaneasca”, fiindca te-am socotit intotdeauna a noastra, fiica, sora, sotie, mama, bunica, iubita.
A fost o vreme, cand erai pe buzele tuturor. Eram prunc, cand te cantau copiii si tinerii care pasteau vitele pe deal, te cantau satenii mei la arat, la secerat, la prasit, la cosit. Dormeam vara afara si auzeam pana dupa miezul noptii pe cate unul trecand, flacau sau varstnic, uneori batran, cantandu-te pe drum. Mergea si canta. Ii cunosteam dupa glas. Se opreau si cainii din latrat ca sa-i asculte. Stiu oameni care toata viata te-au avut pe buze si, cu siguranta si in suflet. Fie ca erau fericiti, fie necajiti, suierau incet cate o doina, ca pe o rugaciune a inimii. Pe versurile ei isi plangeau trairile si durerile. La nunti, mergeau lautarii in jurul meselor si cantau fiecaruia ,,cantecul lui”. Celor mai batrani si mai greu incercati de viata le cantau insa ,,doina”. Glasul lautarului, acompaniat de fermecata vioara, te patrundea pana in suflet. Nici mancarea nu-ti mai trebuia! Cantau doine seara tarziu cei ce mergeau la claca, la curatatul porumbului, la scarmanatul lanii si la alte treburi care se faceau ,,pe ajutate”. Cantau doine mamele, cand isi adormeau copiii. Cantau doine bocitoarele, cand conduceau mortul la groapa si-n multe alte imprejurari.
Astazi mai aud doine la televizor, la radio, pe tot felul de aparate moderne, la cate un spectacol organizat. Este ca un opreg, o catrinta, o legatura, o pereche de itari, pe care le scoti din lada de zestre a strabunicii, le imbraci ca sa te vezi in oglinda si le pui la loc. E minunat sa asculti pe Dumitru Farcas, pe Gheorghe Zamfir, pe Achim Nica, pe Constantin Gherghina si pe multi alti doinitori povestindu-ne istoria, copilaria, vremurile si viata, dar parca nu-i destul.
As vrea sa mai aud doina cantata de omul de rand, tanar sau batran, la camp, pe drum, acasa, peste tot. Din pacate, omul acestor zile e tot mai incruntat, mai crispat, mai impovarat, mai haituit de griji si de nevoi!  Ii place sa asculte doina, muzica in general, dar nu sa o cante. Omul de ieri canta Doina ca pe o spovedanie a sufletului sau; omul de azi asculta doina altora, dar nu descuie lacatul de la usa propriului suflet. Alte genuri muzicale sunt placute tinerilor. Aud adesea masini trecand pe drum. Au geamurile deschise si pe ele navalesc asurzitor rafale de bubuituri, tipete, zgomote, harmalae ca de pe fundul iadului. Se zice ca aceasta e muzica tinerei generatii! Dumnezeule sfinte!
Intoarce-te, Doina, iarasi printre noi, sa te cantam, sa te-ascultam, sa ne spunem prin tine bucuriile, sa ne plangem amarul. Cu tine in suflet si pe buze am fi iarasi noi insine. Prea ne-am instrainat fara de tine. Parca umblam de-a baba-oarba, atata vreme cat nu esti cu noi. Tu ne spuneai de unde venim ca oameni, ca neam, ca tara, cine suntem si incotro ne indreptam. Erai busola acestui popor.
Daca esti, intr-adevar, ingerul acestui neam, sopteste-I lui Dumnezeu, asa cum stii tu mai frumos si mai convingator, ca avem nevoie de El, avem nevoie de tine, avem nevoie de noi insine!   
 ,,Doina, doina, cantec dulce,/ Cand te-aud, nu m-as mai duce!/ Doina, doina, viers cu foc,/ Cand rasuni, eu stau pe loc!”
*
           Sfaturi parintesti. Din cartea Parintelui Arsenie Boca, Cararea imparatiei, mai spicuim un fragment:
          ,,NU SE POATE, SA NU SE POATA. Conflictul sau disonanta dintre instinctul poligamic al barbatului si instinctul maternitatii femeii nu se poate infrange, nu se poate rezolva si nu se poate converti, decat in cazul cand ambele parti traiesc invatatura crestina din toate puterile fiintei. Crestinismul e a doua creatie a lumii, a doua creatie a omului, o creatie din nou a firii. Iisus Hristos insoteste pe om prin invatatura Sa, prin Biserica Sa, prin randuielile Sale, prin Cuvantul Sau; ajuta pe om prin darurile Sale, prin salasluirea Sa in noi, si in toti, ca un Dumnezeu pretutindeni de fata; iar mai mult decat acestea, - care se stiau si pana aci -, Iisus Hristos intovaraseste, carmuieste chiar, creatia fiecarui om ce vine in lume, in temeiul pretutindenitatii si atotputerniciei Sale de Dumnezeu. El este cauza primara, care configureaza viata in toate particularitatile sale, incat fiecare ins e unic intre oameni. El decide  in infinitul mic, ce calitati sau defecte sa fie expulzate prin cele doua globule polare, care cuprind jumatate din numarul cromozomilor, si nicidecum hazardul. El inclina sa fie una sau alta din configuratiile - probabile pentru noi si sigure pentru Dumnezeu; El formeaza destinul nostru in asa fel incat o asezare specifica in infinitul mic sa aiba urmari imense in configuratia si in luptele noastre viitoare. Toate acestea le face contabilitatea absoluta a lui Dumnezeu, Care creeaza in dependenta cu omul si potrivit cu faptele sale, ajungandu -1 cu rautatile lui din urma si intorcandu-i-le in brate, sau iertandu -1 de ele, daca s-a silit, prin lupta cu sine insusi, sa-si dobandeasca iertarea.
Iesirea din inghesuirea aceasta, dupa care: ,,Tu singur te pedep­sesti cu rautatea si tu singur te lovesti cu ateismul tau”, nu e cu putin­ta, decat traind prezenta nevazuta a lui Hristos in noi, traind invatatura crestina in toate fibrele fiintei, - ceea ce face cu putinta lui Dumnezeu sa scoata afara, prin mecanismul ereditatii, neghina recesiva si, in vremea straduintei celui din cauza, sa faca sa revina multime de geneze recesive in geneze dominante, ceea ce lui Dumnezeu ii este foarte cu putinta. Puterile credintei, amplificate de puterea si binecu­vantarea lui Dumnezeu, au influenta nebanuit de mare asupra eventualelor noastre infirmitati, Minunea acestei refaceri se intampla oriunde se afla credinta indeajuns, ca sa stramute configuratia recesiva intr-una dominanta, fie prin calea nasterilor, fie de-a dreptul. Puterea lui Dumnezeu nu are hotarele neputintei noastre si de aceea nimic nu-i este cu neputinta. Unde insa nu vrem si noi, nu intervine: ne-a facut fara noi, dar nu desavarseste lucrul fara noi.
Abia un barbat, care are cap pe Hristos, va fi in stare sa-si infranga pornirile pervertirii si sa pazeasca netulburat, in vremea cuvenita, mugurul vietii, de la rodire pana la desprinderea deplina de la sanul mamei. Un atare barbat pazeste fara vrajba predania pravilei batrane, care-i opreste in posturi si sarbatori si in zilele asupra lor, - ca pe unul ce stie: ce binecuvanteaza Dumnezeu si ce pedepseste. Vorbim aci cu toata intelegerea si cunostinta ce s-a nimerit la indemana, ca barbatii cu un sistem nervos rezistent sunt capabili de infranare. Pe cand slabii, nervosii, dezechilibratii devin si mai anormali in urma infranarii poftelor lor genetice. Persoanele tari se fac mai tari, prin aceasta forma de asceza. Asta o spune Carrel, un mare doctor al timpului. Iata de ce la casatorie nu ajunge numai numarul anilor, ingaduiti de lege, ci se cere si varsta credintei in Dumnezeu, prin care, ,,pazind hotarele legii”, sa se asigure stapanirea peste patimi. Majoratul partilor il decide mintea, nu instinctul; credinta, nu necredinta; infranarea nu desfranarea.
Viata noastra are trei faze, in dezvoltarea ei: faza vegetativa - pana la nastere; faza bio-psihica, fara limite precise; si faza spirituala. Multi nu traiesc decat primele doua faze ale vietii, iar mai sus n-au nici gand s-ajunga. Traind intr-o casatorie cu acestia, nu poti fi decat intr-un permanent dezechilibru cu cerintele spiritului. Viata acestora e o injuratura continua la adresa spiritului, iar pentru partea crestina e un fel de mucenicie fara nadejde sigura.
Cresterea normala desfasoara viata omului in faza spirituala, in trairea intensa a credintei crestine; abia acum, tinerii ajunsi la trairea crestina a vietii, numai cu aceasta aduc garantii suficiente ca in casatorie vor trai, pazind legile lui Dumnezeu si infranand patimile contra firii. Caci oricum s-ar cauta, nu i se gaseste acestui instinct alt rost de la Dumnezeu, decat singur rostul rodirii de copii. Orice denatu­rare a acestui rost e desfranare si cadere de la trairea crestina la viata pagana.”
*
File de jurnal – 5 dec. 1981. ,,A venit la mie Doamna T., profesoara de istorie(…). Li s-a dat ca sarcina sa faca monografia unei comune. A apelat foarte insistent la mine sa i-o fac pe-a Malovatului.
Actiunea aceasta a monografiilor comunale e pornita de Institutul ,,N. Iorga” din Bucuresti. Vor sa realizeze Dictionarul istoric al Romaniei. Daca nu vor renunta la aceasta metoda, lucrarea, daca, intr-adevar, se va realiza, va fi o rusine pentru generatia noastra. Cadrele didactice, in majoritatea lor, considera aceasta actiune asemanatoare cu culesul porumbului. Amatorismul, incompetenta si dezinteresul vor genera adevarate calamitati. Metoda lui Lahovari a esuat demult si, totusi… Unii au dreptate, ca Doamna T.: ,,-Serviciu, naveta, casa, familie, cozi etc., cand sa mai fac si monografie?”
Au aparut noi decrete. Se interzice navetismul. Daca in sase luni cei care fac naveta la tara nu-si fac buletin definitiv pe localitatea respectiva, li se dezleaga contractul de munca. Va fi o catastrofa! Un fel de despartire in drept si fapt a familiilor. Transferarea de la oras la sat prin decrete si legi e, practic, imposibila. Sunt alte legi, nescrise, care genereaza emigrarea spre orase.
Am intalnit pe Domnul Sevastian M., inspector la Consiliul Popular Judetean, sociolog de specialitate. Este intrebuintat la toate actiunile din primarie. A facut recent teza de doctorat a lui A., actualul prim-secretar de la Olt, acum trebuie s-o faca si pe-a lui C., actualul vice-presedinte al judetului. Aceea a fost cu turismul, aceasta-i cu productivitatea la vagoane!
Despre actuala specialitate a sociologului, Henri Stahl ar fi spus urmatoarele: ,,Sociologul e ca un individ care intra intr-o sala de spectacole dupa inceperea programului si incepe sa-si caute locul pe intuneric, in timp ce toti ceilalti striga sa stea jos!” Domnul M. vrea sa plece la vama, unde e vorba sa se deschida un loc. Are nevoie de mai multa independenta si mai putina hartuiala.”
*
          Daca mai ai si tu….  Interpreta Rafila Barbos are o frumoasa priceasna cu acest titlu, care ne indeamna pe fiecare sa pretuim dupa cuviinta parintii, atat cat ii mai avem! Iat-o:
 
,,Daca mai ai si tu inca o mama,
Inca mai poti sa te numesti copil;
Daca mai ai si iti traiesc parintii,
Inca mai poti sa zici ca esti copil!

Daca ai harul si-ti traieste mama,
S-o pretuiesti si vei fi fericit!
Daca mai ai si iti traiesc parintii,
Ai cui sa-i spui, atunci cand esti lovit!
Cand capul ti-asezai la pieptul mamei,
Tot sufletul iti era mangaiat,
Cat de fierbinti au fost  tale lacrimi,
Deodata totul te-a inviorat!

Acum, cand poti sa le mai duci o floare,
Un zambet dulce te va-ntampina,
Parintilor mai  treceti pragul casei
Si sufletul lor se va-nviora!
Parintii tai doresc sa-i lasi aproape,
De sufletul tau cat ei mai traiesc
Si cand nu stii, in taina ei vegheaza,
In rugaciune ei te sprijinesc!

Si, iata, mama ta acum doreste,
Cu duiosie tu sa-i daruiesti,
Dragostea ei mereu si o jertfeste,
Iar osteneala ei s-o pretuiesti!

Mai poti ca sa saruti acea mana,
Ce, ingrijindu-te, a obosit!
Cu dragoste ia-i dreapta si-o saruta,
Ce pentru tine a imbatranit!

Mai poti sa dai azi florile iubirii
Parintilor din casa ce-ai crescut;
Nu la mormant le trebe trandafirii,
Ci in casuta-n care te-ai nascut!

Ar vrea sa intre-n casa ta prieteni,
Ce te-nsotesc si ei mereu cu drag,
Dar cand parintii tai iti deschid usa,
Simti cum rasare soarele in prag!

Dar cand in lume nu mai ai pe nimeni,
Te simti strain si nu ai cui sa-i spui,
Amarul greu ce-adesea te doboara,
Nu poti sa i-l destainui orisicui!

Mai poti sa dai azi florile iubirii
Parintilor din casa ce-ai crescut,
Nu la mormant le trebe trandafirii,
Ci in casuta-n care te-ai nascut!”
*
           Pletosii. Era in 1979. Inflorisera salcamii. Luasem masina de curand, o Scoda 100 S de ocazie. Taticu era angajat apicultor la ferma de stat. Se afla cu cei 175 de stupi in pastoral, la Negoiesti – Apa Neagra, undeva in apropierea orasului Baia de Arama. La 2-3 zile ii duceam mancare si ce mai trebuia. Intr-o zi de sambata, dupa-amiaza, m-am dus la dansul. Am mai stat de vorba, l-am mai ajutat la cate ceva pe acolo si, catre seara, am plecat spre casa. Ma dusesem pe Floresti, am intors pe Balta. La Ponoare, pe o panta, am auzit o bubuitura puternica si un scartait strident, am simtit o izbitura si masina s-a oprit. Am coborat. Roata din spate-dreapta era desprinsa. Planetara(osia) se fransese din butuc si roata se mai tinea doar in cablul franei de mana si in furtunul de lichid. Masina se sprijinea direct pe asfalt. Mai tarziu am inteles ca planetara fusese franta demult, se mai tinea doar intr-o aschie, care a cedat atunci.
            Cand am vazut situatia in care ma aflam, sa innebunesc, nu alta. Aveam carnet de cateva luni. O mie de probleme apareau acum. Nu cunosteam pe nimeni in Ponoare. Masina trebuia dusa la un autoservice in Severin, cale de 60-70 km. Era nevoie de o remorca sau masina. Cu cine voi ridica si voi pune  masina mea in remorca? Cum ma voi duce eu in Severin sa gasesc un mijloc de transport pentru masina, fiindca pe acolo rar se intampla sa treaca vreun vehicul. Daca plecam eu, masina putea fi demontata de hoti! Dimineata trebuia sa fiu la slujba. Cum voi putea sa ajung? Parca imi cazuse cerul in cap. Nu stiam ce sa fac. Ma invarteam in jurul masinii si ma rugam.     
           N-au trecut zece minute si am vazut doi tineri venind pe drum. Erau cu parul netuns, cu plete pe umeri, cu pantaloni scurti si-n papuci. M-am gandit: ,,Astia abia asteapta sa plec, ca sa-mi demonteze masina!” S-au apropiat. Ii auzeam vorbind: ,,-Mai luam cablul lui nea Mitu si ajungem pana aici!”  ,,- Buna seara!” a zis unul. Am raspuns la salut. ,, - Ce vi s-a intamplat? Se rupse planetara? Se mai intampla! Hai c-o facem noi imediat!” Avea o voce calda, prietenoasa, chiar parinteasca. ,, - Cum… o faceti dvs.?!” am zis eu neintelegandu-i gandul. ,,- Aducem acum aparatul de sudura  si v-o facem boboc, de puteti sa va duceti cu ea pana la Bucuresti!”  Am inmarmurit.
          Intr-adevar, au adus un aparat de sudura de la o casa din apropiere, au tras un cablu cu curent si s-au apucat de treaba. Au desfacut butucul rotii, au sudat capatul de planetara, au pus butucul la loc, au suspendat frana de pe partea aceea si au montat roata. Totul a durat maximum o jumatate de ora. M-au sfatuit sa merg incet si cand ajung in Severin sa schimb planetara. Am vrut sa le platesc. ,,- Sunteti calator, nu va luam bani!” Eram uimit de nobletea si marinimia tinerilor acelora. Tocmai ei, care aveau parul netuns, ca-n Occident!
              Am multumit tinerilor, i-am multumit lui Dumnezeu si mi-am zis in sinea mea, ca un neam care are un asemenea tineret nu poate sa piara! Dumnezeu sa le rasplateasca pe unde or fi!
*
Ajutoare si donatii. In aceasta perioada am primit cateva ajutoare si donatii, astfel: Domnisoara Bordeiasu Rodica-Ecaterina din Bucuresti: 500 lei; Domnul Ioan Miclau din Cringila(Australia): 420 lei; Doamna Deatcu Viorica din Tr. Severin: 140 lei; Doamna Minune Leanca din Timisoara, Doamna Matei Eugenia din Tr. Severin, fiice ale satului Malovat: cate 100 lei; Doamna Banca Dumitra si Doamna Nicolae Victoria, amandoua din Tr. Severin: cate 70 lei; Doamna Vladioniu Mariana din Tr. Severin, fiica a satului Malovat: 60 lei; Domnul Botea Constantin din Simian(MH), fiu al satului Barda: 50 lei;  
Doamna Luca Jana din Barda a mai adaugat 50 lei pentru contributia de cult, totalizand pana acum 105 lei.
La 30 sept., situatia contributiei de cult pe 2016 se prezinta astfel: in Malovat au achitat 93,51% din familii; in Barda au achitat 92,81% din familii. La nivel de parohie au achitat 93,30%. Precizam ca in parohia noastra serviciile religioase sunt gratuite, iar contributia de cult este la aprecierea enoriasilor, dupa principiul  ,,fiecare daca vrea si cat vrea”.
Dumnezeu sa le rasplateasca tuturor!
*
In cursul lunii septembrie am donat paine credinciosilor participanti la slujbe, astfel: 4 Sept. (Barda): 130 paini; 8 Sept.(Malovat): 126 paini; 11 Sept.(Malovat): 186 paini; 14 Sept.(Barda): 55 paini; 18 Sept.(Barda): 180 paini; 25 Sept.(Malovat): 200 paini. Asadar, in luna septembrie s-au donat 877 paini. Copiilor li s-au donat si ciocolate.
*
           Excursii.  ? In ziua de 6 oct. organizam o excursie-pelerinaj de o zi la Manastirea Prislop si Mormantul Parintelui Arsenie Boca. Vor fi vizitate si manastirile Lainici(GJ), Teis si Sf. Nectarie(CS). Pretul va fi de 45 lei/pers. S-au inscris deja 55 persoane.
              ? Spre sfarsitul lunii octombrie  organizam o excursie pelerinaj de o zi pe urmatorul traseu: Manastirea Tismana-Manastirea Baia de Arama – Obarsia Closani-Baile Herculane-Manastirea Sf. Ana(Orsova)-Manastirea Vodita. Vom stabili data de comun acord cu participantii. Inca nu stim pretul.
*
Filme. In seara zilei de 26 sept., in biserica din Malovat a rulat filmul Camasa lui Hristos, in prezenta catorva zeci de enoriasi. Filmul a prezentat viata ofiterului care a condus executia Mantuitorului. Am fost martorii vietii de la curtea imparatului roman, cu toate intrigile si imoralitatile de acolo; am privit cu durere si revolta oprimarea populatiei supuse din Palestina acelei vremi; am privit cu infiorare patimile si rastignirea Domnului Iisus Hristos; am asistat la transformarea sufleteasca  si crestinarea  celui ce fusese calaul sef si castigase, prin tragere la sorti, camasa Jertfei Celei Nevinovate. Filmul reuseste sa reinvie o epoca, cu toate piscurile si prapastiile ei, reuseste sa reinvie o generatie care aspira la o renastere morala si religioasa; reuseste sa ne faca sa intelegem ceva din forta dumnezeiasca a Mantuitorului de-a schimba lumea in  general si sufletul fiecaruia in special.
Luni, 24 oct., ora 18, in biserica de la Malovat si luni, 31 oct., ora 18, in biserica de la Barda, va rula filmul APOCALIPSA. Se merita efortul de-a veni sa-l vedeti! Va asteptam!
*
Publicatii. In aceasta perioada, preotul Dvs. a reusit sa mai publice cateva materiale, astfel: ,,Scrisoare pastorala” – 332, in ,,Bibliotheca Septentrionalis”, Baia-Mare, 18 sept. 2016, editie si on-line(https://ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com); ,,Scrisoare pastorala” – 333, in blogul Domnului Ben Todica, directorul postului romanesc de radio din Sydney(Australia) (http://bentodica.blogspot.ro);  in ,,Bibliotheca Septentrionalis”, Baia-Mare, 24 sept. 2016, editie si on-line(https://ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com); Ale cui interese le slujiti? in ,,Natiunea”, Bucuresti, 2016, 19 sept., editie si on-line(http://www.ziarulnatiunea.ro); Numarul pamantenilor, in ,,Datina”, Tr. Severin, an. XXVI(2016), nr. 6732(22 sept.), p. 1; Teroristii soselelor, in ,,Datina”, Tr. Severin, an. XXVI(2016), nr. 6734(24-25 sept.), p. 4; ,,Maica Domnului” pe scena, in ,,Datina”, an. XXVI(2016), nr. 6738(30 sept.), p. 4; Lecturile dintai(I), in ,,Datina”, Tr. Severin, an. XXVI (2016), nr. 6739(1/2 oct.), p. 4; Ghinionul, in ,,Apollon”, Slobozia, 2016, nr. 9(sept.), p. 32, editie si on-line(www.revista apollon.ro).
Parohia noastra a publicat cartea regretatului Prof. Ioan Neacsu din Batoti(MH)(1889-1969), fost profesor la Liceul ,,Traian” din Tr. Severin, Oastea pandurilor(170 pagini).
Ioan Neacsu stie sa struneasca excelent cuvantul scris. Frazele sunt frumos rotunjite, mustind de informatie; ideile se insiruie cuminti, formand adevarate planuri citadine, cu bulevarde, strazi, intrari, cu parcuri si locuri de agrement, cum ar fi spus Nicolae Iorga.
Cartea lui Ioan Neacsu se citeste cu placere, curiozitatea stapanind pe cititor de la un capat la altul al sau. Nu trebuie sa fii istoric ca s-o lecturezi. Autorul stie sa-i serveasca cititorului informatiile in mod gradat, fara a-l coplesi, fara a-l plictisi.
Cand termini aceasta carte, exclami cu admiratie si convingere: iata cum un istoric adevarat ne invata ce-i dragostea de neam, de tara, de marii eroi; iata cum un  intelectual de provincie reuseste sa intre in randul istoricilor consacrati prin munca cinstita si asidua, prin competenta si prin dragoste de adevar. Si in cazul de fata, Istoria se dovedeste a fi o adevarata ,,invatatoare a vietii”, cum ar fi spus Herodot.
Cititorii vor fi cei care vor aprecia mai bine valoarea cartii si a autorului si, daca aprecierile vor fi pozitive, multumirea editorului va fi deplina.
Din aceasta lucrare, aflam ca din comuna Bobaita, din care facea parte si satul Barda, erau urmatorii capitani si panduri ai lui Tudor Vladimirescu: Mitru Ciperu, Radu Cutesi, Barbu Deatcu, Dumitru, Iovita Mihart, Mihai  Nitascu si Ioan Traileanu. Sunt foarte multe informatii despre localitatile si oamenii Mehedintiului in aceasta carte.
A fost admirabila stradania Doamnei Inv. Eugenia Bordeiasu, fiica autorului, de a nu lasa uitarea sa se astearna peste opera atat de valoroasa a tatalui sau. Sa tot ai asa copii!  
*
          Lumanari. Am predat fabricii de lumanari a episcopiei cantitatea de 163 kg. ceara, rezultata din topirea resturilor de lumanari.
*
          Zambete. ? Un profesor de la Facultatea de Teologie din Sibiu mergea grabit intr-o dimineata pe strada. Om in varsta, renumit prin cultura si publicatiile sale, imbracat preot, cu o barba impunatoare, facea pasi mari, apasati. Din cand in cand saluta pe cate  un trecator, ori raspundea la cate un salut. La o poarta, un copil se ridica pe varful picioarelor si, cu mana intinsa, incerca sa ajunga la butonul soneriei, dar nu reusea. Profesorul, gata oricand de-a da o mana de ajutor, s-a oprit langa copil si i-a spus parinteste: ,, -Stai, puiule, ca te ajut eu!” Cu mana lui puternica a apasat indelung pe butonul soneriei. Copilul a radiat de bucurie si i-a spus: ,, - Mai suna o data!”  Batranul  a executat intocmai. Copilul l-a prins de reverenda si i-a spus: ,, - Acu, hai sa fugim!” Pustiul a zbughit-o razand, iar profesorul a ramas derutat, aproape nauc, intelegand in ce incurcatura s-a bagat! Mde!
           ? Castelul Bran. Ghidul ii conduce pe turisti pe niste scari intortocheate. Coboara tot mai jos si mai jos. Undeva, la capatul labirintului de camere apare o usa, pe care scrie ,,Camera de tortura”. Intra toti turistii si se inchide usa in urma lor. In interior o multime de schelete, unele mai vechi, altele mai proaspete... Turistii, speriati, intreaba: ,,- Ale cui sunt ramasitele astea?” Ghidul raspunde: ,,- Legenda spune ca aici si-au gasit sfarsitul turistii care n-au dat bacsis ghidului..., dar asta poate fi doar o legenda...!”
*
          Botezuri. In ziua de 17 sept. am oficiat Taina Sfantului Botez pentru Ciobanu Ionut-Cosmin, fiul Domnului Ciobanu Ilie si al Doamnei Ciobanu Olivia-Ionela din Malovat. Sa le traiasca!
*
          Program. In cursul lunii octombrie avem urmatorul program de slujbe: 1 Oct.(Barda; Malovat); 2 Oct.(Barda); 8 Oct. (Barda; Malovat); 9 Oct. (Malovat); 14 Oct. (pomeniri dimineata la Barda; slujba la Malovat); 15 Oct.(Barda; Malovat); 16 Oct. (Barda); 22 Oct.(Barda; Malovat); 23 Oct. (Malovat); 26 Oct. (slujba la Barda; pomeniri la Malovat, la ora 12). 29 Oct.(Malovat; Barda); 30 Oct.(Barda). In restul timpului, la orice ora din zi sau din noapte, preotul poate fi gasit la biserica, acasa, la scoala, la telefon: 0724. 99. 80. 86, ori pe adresa de e-mail: stanciulescubarda@gmail.com.  
            Sanatate, pace si bucurii sa va dea Dumnezeu!                                                                                                                                                   Pr. Al. Stanciulescu-Barda
Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page