Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

LIBERTATEA CA DESTIN

Calin GEORGESCU

In istorie se petrec uneori miracole, dar nu se instaleaza miracole. Cea mai mare primejdie astazi pentru tara noastra este aceea de a ignora ca am fost beneficiarii unui miracol: Neamul Romanesc.

Toata lumea constata ca Romania nu merge la potentialul ei. Dupa 26 de ani ne uitam ca nu avem drumuri ca in occident, nu avem spitale performante, nu avem scoli libere si, in special, educatie libera, minte si spirit liber, nu avem o constiinta colectiva care sa ne motiveze, nu avem steag pentru care sa traim bucuria vietii. Dupa 26 de ani, romanilor le este frica de libertate. Este un sentiment de prabusire generala strivit sub teama tuturor si abandonarea constiintei de sine si de aici a constiintei colective. Departarea de sine si frica de raspundere individuala a fiecaruia dintre noi ne-a aruncat la marginea lumii, dar si la marginea vietii. Traim intr-o stare de fericire retrograda  nefiind capabili sa simtim cine suntem noi si sa actionam in consecinta. Gandim si actionam doar cum ne-au facut altii sa gandim si sa actionam.
         
Fariseii scriu astazi o pseudoistorie, iar noi ne-am uitat si abandonat istoria adevarata si pe cei care au murit pentru ca noi sa avem un destin. Prin Haret si Mehedinti, Romania a fost condusa jumatate de secol prin stiinta, rigoare si scoala a muncii. Tot munca este si acum importanta, dar mai speciala: munca din strafundul sufletelor noastre. O lume fara radacini cum este astazi Romania, este o lume fara morala, care uita de Bratianu, Eminescu, Onicesu, Mihoc, Moisil, Carafoli, Gogu Constaninescu, George Manu. Acestia si multi altii au facut istorie si nu evenimente. Au demonstrat ca societatea este condusa de oameni care dau, nu care iau. Este clasica astfel diferenta intre celebritate si popularitate.

Romania este  astazi condamnata la neputinta pentru a fi exploatata printr-o manipulare in masa si absenta totala a ideilor mari, minti captive si cadere morala uriasa. Totul este acoperit de un mit politic. Oameni politci cauta solutii pentru ei, nu pentru tara. Lipsesc cu desavarsire viziunea pe termen lung, harta viitorului si metoda. Se gandeste mic si se actioneaza si mai mic. Populatia Romaniei continua sa se inchine la zei de ceara arsi in cuptoarele unei tranzitii nesfarsite, sub toga carora se ascunde marea frauda.

Creionez bilantul decadentei, atunci cand civilizatia, ca fruct al mucii si pasiunii, nu este inteleasa: genialitatea copiilor abandonata si  familia distrusa ca si concept. Ce tara este aceea care nu-si iubeste copiii si ii abandoneaza? Romania a pierdut in exterior peste 4 milioane de romani. Ne-am decimat biologic. In plus, familia, baza formarii societatii, este distrusa. Analfabetismul a ajuns la 20%.  Mortalitatea infantila 13/1000 de nou-nascuti. Este urias. Politica demografica inexistenta. Intr-o democratie cu o clasa de mijloc slaba vor fi mereu populism, conflicte interne, invidie si violenta. Industria modesta, datorii externe mari, crestere zero, somaj urias. Nimeni nu plateste si nu este tras la raspundere. Legea fara dreptate este o vorba goala. Polarizarea saraciei si bogatiei este ingrozitoare. Sistemul unitar de amenajare a padurilor bulversat. Solurile distruse, iar fara padure si sol bine gospodarite, hazardurile hidrologice si geomorfologice sunt uriase.

Si totul pleaca de la educatie, care, daca nu este libera, nimic nu e. Totul merge prost in invatamantul nostru si, desi sunt raportate de 26 de ani rezultate slabe si foarte slabe, nimeni nu intreprinde nimic si nimanui nu-i pasa. Nu se fac nici cele mai mici eforturi pentru formarea oamenilor de la catedra, chiar daca exista atatea posibilitati, dar nu exista interes poate!? Parintii sunt lasati, la randul lor, intr-o ignoranta totala, separati de scoala si nu se intelege ca simpla comunicare intre ei si scoala nu are nevoie de legi, ci doar de iubire. Toti oficialii raman ignoranti si farisei, cand este vorba de scoala romaneasca. Se face doar propaganda cu olimpicii si geniile, cand, de fapt, toti sunt genii cu diferenta ca sunt saraci si abandonati de familie si de stat undeva la marginea tarii.

In fapt  nu suntem pregatiti pentru o educatie centrata pe om ca entitate. Nu  suntem pregatiti sa acceptam diversitatea umana, modele distincte de succes, nevoia de optiune, de drum personal, de stiluri de invatare si aspiratii unice. Probabil ca daca am face asta, am primi o doza prea mare de libertate care ar putea sa ne fie fatala, am scapa de sub control, iar corporatiile care au inlocuit statul in Romania ar pierde totul. Si sigur, aceasta stare de fapt este mentinuta cu intentie pentru ca pamantul constiintelor noastre nu este destul de destelenit pentru a primi aceasta samanta sacra a Divinitatii, pentru ca omul sa ajunga ce a fost destinat sa fie: Liber si Independent.

Romanii in continuare au nevoie de catalog unde sa fie strigati pe numele de familie cu autoritate, manati de la spate si tinuti in chingile fricii de libertate si de moarte. Dar in special de frica de responsablitate. Parintii actuali le dau copiilor exact cat cred ei ca merita ei insisi... Adica neincrederea lor in ei insisi si sentimentul neputintei si al sclaviei moderne in care se afla intreaga tara.

Si cu toate acestea sustin ferm ca nu exista nicio fatalitate atunci cand suntem animati de un ideal comun, atunci cand stim unde mergem si atunci cand, uitandu-ne la geografia tarii, cu luciditatea de a privi viiorul, ne fructificam sansele mari pe care le avem: hrana si apa.  Capital natural bun si pozitie geografica strategica la granita cu Asia. Increderea in tineri motivati de istoria noastra si investitia in om care sa fructifice genialitatea romaneasca sunt caile de progres. Excelenta si competenta nu depind de marimea tarii, ci de sistemul ei de educatie.  

Conditia regasirii increderii este insa unitatea natiunii si aici trebuie sa ne aflam, chiar daca nu am cazut de acord intotdeauna. Clasa politica trebuie sa inteleaga ca interesul national nu este dependent de rezultatul alegerilor, ci de o anumita gandire comuna privind iesirea tarii din starea de moleseala colectiva generalizata.

Sa aducem tara la nivelul unei chemari! Sa ne mobilizam fortele si sa folosim atuurile noastre pentru a ridica un steag printr-un proiect de tara unic in lume: hrana, apa, energie.

Statul este facut sa asigure buna functionare si trebuie sa fie impartial. Nu apartine celor care pe timp limitat au primit  gestionarea lui, ci natiunii. Statul da semnalul sa fii om demn. Daca nu este stat, nu este nici emergenta si nici demnitate. Din punct de vedere institutional, statul reprezinta legea. Echilibru intre stimularea mediului de afaceri si protectia sociala. Economia proprietarilor. Renasterea locurilor de munca.

Demnitatea provoaca demnitate, iar conducerea tarii se impune prin virtute. Avem de servit o cauza nobila: o Romanie reunita si stapana pe propriul ei destin. Sa fim credinciosi idealurilor noastre si sa ramanem demni!

Romania trebuie sa stie ce vrea, iar poporul roman sa inteleaga ce poate!
-------------------------------------
Dr. Calin GEORGESCU
septembrie 2016
Bucuresti
Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page