Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Editia a XVI-a a Târgului de Pâine, 2016


Rada Ilie, muzeograf  etnograf, jud. Olt: “As dori sa transmit cititorilor ca obiceiurile se pastreaza, au fost transmise din generatie in generatie si noi avem datoria sa le transmitem mai departe asa cum le-am mostenit.”   

Miron Muntean, tinutul Padurenilor, jud. Hunedoara:  „Suntem prezentí aici cu o formatie de clacasi din zona Padurenilor (barbati, tineri, femei tinere si fete), care participa la o claca la imblatitul graului.”

          In perioada 15 – 18 septembrie, 2016, Primaria Sectorului 2 si Centrul Cultural “Mihai Eminescu”au organizat a XVI-a editie a Targului de Paine in Parcul National. A fost o veritabila sarbatoare a painii romanesti, a obiceiurilor legate de aceasta, o etalare de arome si culori care au reprezentat bogatia culturala traditionala a romanilor in contextul traditiilor stramosesti legate de paine (si nu numai).
            Am realizat acest reportaj la invitatia etnografului Dr. Rusalin Isfanoni,
iar la aceasta manifestare l-am intalnit si pe istoricul Horia Nestorescu – Balcesti, care, impreuna cu sotia sa, doamna Sanda Nestorescu,  ne-au insotit la Targul de Paine si au avut numeroase intrebari si comentarii (care le vom publica ulterior).
    Dr. Rusalin Isfanoni ne-a facilitat convorbiri cu doamna Rada Ilie si cu domnul Miron Muntean, convorbiri din care am selectat cateva opinii relevante.

Rada Ilie, judetul Olt : “La aceasta editie am venit din judetul Olt cu o expozitie intitulata DRUMUL PAINII, am adus si cuptoare traditionale (cuptorul numit test) , foarte vechi, primele cuptoare folosite de omul de la tara, in care facem paine, sa vada si tinerele generatii cum au trait stramosii nostri. Expozitiei i-am spus DRUMUL PAINII fiindca am pornit de la spicul de griu , bobul de grau, faina, aluatul si cuptorul care coace aceasta paine. In expozitie se vad si obiceiurile traditionale, de la care painea nu a lipsit niciodata.“     

Miron Muntean, judetul Huneadoara: “Am avut invitatie in fiecare an la acest Targ al Painii, am prezentat unul din minunatele noastre obiceiuri, imblatitul graului.  Suntem prezentí aici cu o formatie de clacasi din zona Padurenilor (barbati, tineri, femei tinere si fete), care participa la o claca la imblatitul graului.  Dupa ce graul s-a secerat, este uscat, este dus acasa. Este facut stog, este depozitat pentru a fi imblatit in cursul iernii. Imblatitul se face sub forma de claca si azi noi prezentam la Targul de Paine aceasta claca.”

     Vom continua sa publicam si opinii ale celor din Padureni prezenti la claca de la Targul de Paine, deocamdata punem punct aici acestei prime relatari cu o marturisire din vremea copilariei; parintii mei, care erau din Moldova, imi spusesera candva, cand eram mic, despre gustul nemaipomenit al painii pregatite la test, dar niciodata nu avusesem ocazia sa vad cum arata acest cuptor stravechi de facut paine. Acum, dupa ce l-am vazut si am gustat din painea coapta la test, pot spune ca nu exista nimic mai bun pe lume. Dumnezeu sa-i odihneasca pe parinti, care mi-au transmis, in felul lor, ceva legat de traditiile stravechi ale romanilor.
                                                                                                                  Ioan Iacob
                                                                                                                         (va urma)     
    
 
Cu prilejul Targului de Paine, Centrul Cultural 'Mihai Eminescu', al Primariei Sectorului 2, organizatorul evenimentului, aduce in fata publicului o inedita imbinare a traditiilor si a obiceiurilor populare autentice legate de producerea painii prezentand rolul acesteia in viata omului de la tara: 'Imblatitul spicelor de grau', treieratul adica, din zona Feregi, Hunedoara, 'Pomul ritual' si 'Painea rituala' folosita la diferite obiceiuri traditionale si religioase (sarbatoarea recoltei, nasterea, nunta, inmormantarea), reprezentative pentru momentele importante ale vietii, asa cum sunt ele pastrate in zona Olteniei si a Munteniei sau demonstratiile culinare ale socacitelor din Maramures sau gospodinelor din Moldova.
Elementele principale de interes ale festivalului sunt, in fiecare an, cuptoarele traditionale la care se coace painea, pregatita si framantata in prealabil, chiar la fata locului: testul, cel mai vechi cuptor, poate fi vazut pus la lucru de un grup de specialisti din zona Olteniei. Celor zece testuri li se adauga alte patru cuptoare de vatra, amplasate in fata cladirii centrului cultural, tot acest arsenal functionand permanent pe durata festivalului painii, pentru a oferi gratuit vizitatorilor mostre de paine spre degustare.
In cadrul evenimentului, la expozitiile cu vanzare participa producatori de paine, vin, miere, kurtos-kalacs, cozonaci si dulciuri si alte preparate, toate urmand retete traditionale autentice.
Mesterii populari prezenti la eveniment, care vin din majoritatea zonelor tarii, expun produsele pe care le realizeaza in atelierele proprii: vase de lut, cioplituri si sculpturi in lemn, papusi traditionale si obiecte decorative si de cult.
Spectacolele folclorice nu lipsesc din programul targului pentru a completa frumusetea acestui eveniment unic, printre cei invitati sa intregeasca atmosfera specifica satului traditional regasindu-se artisti de valoare ai folclorului romanesc. De-a lungul anilor, vizitatorii 'Targului de paine' s-au bucurat de prezenta unor mari nume ale folclorului national. Si pentru editia din acest an, organizatorii pregatesc numeroase surprize, fiecare seara de festival avand programat un concert folcloric cu durata de doua ore. Aneta Stan, Elisabeta Turcu, Mariana si Mihai Calin, Vasilica Bordianu si multi alti artisti indragiti vor canta pe scena Targului de Paine.

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page