Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Eva Simon: Ce au in comun orasele Jula si Balcic?


Pe timp de vara, orasul Jula se transforma intr-un centru multicultural si multilingvistic. Aproape in fiecare week-end, parcul din fata Cetatii medievale se transforma intr-un balci adevarat, cu festivaluri de muzica si dansuri in primul rand unguresti, dar si cu putina cultura internationala, festivalul dedicat marelui Shakespeare chiar atrage si foarte multa lume buna, din toate colturile pamantului, la fel cum si mancarea este multa si buna de fiecare data.

Si ce poate sa vrea mai mult un turist (fie el roman sau de orice nationalitate) pe timp de vara decat distractie civilizata, servicii corecte, bucate gustoase si voie buna. Turistul e turist, iar atunci cand incearca sa traga concluzii „minoritare" din cele vazute/traite intr-un orasel de langa granita romano-maghiara, cum este Jula, usor poate s-o dea in bara.

Mi-a atras atentia zilele trecute un articol aparut in ziarul bucurestean „Cotidianul", cu titlul „Steagul ca simbol al bunastarii", si supratitlul: „Romaneste despre romanii din Ungaria". M-am asteptat sa citesc un articol despre comunitatea romaneasca de la noi, dar repede m-am lamurit cand mi-am dat seama ca scrie pe „romaneste despre romanii din Ungaria" din experiente proprii si vorbind numai cu... unguri din Jula.

Jurnalistul-turist a pornit de la o remarca personala cum ca in Jula „steagul romanilor – sau alte simboluri purtatoare de romanism – sunt prezente peste tot. Cand spun peste tot, nu ma refer numai la institutiile cu caracter romanesc (liceu, gradinita, biserica) ci la majoritatea restaurantelor, pensiunilor sau parcurilor de distractii." Adica unde??? Traiesc in Jula de mai bine de 20 de ani, dar jur ca nu am vazut niciodata nici un restaurant, pensiune sau parc de distractie unde ar fi afisate steaguri ale Romaniei. Simboluri purtatoare de romanism sa fie oare toboganele in culorile rosu, galben si albastru? „Daca vreti, punem pe fiecare balcon steag romanesc. Daca vor veni mai multi turisti facem orice. Daca trebuie, si eu ma imbrac in haine populare romanesti, daca am sansa de a prinde un grup in plus...", ar fi zis un intreprinzator julan, care poate nu a incheiat sezonul turistic cu venitul dorit si in disperarea sa dupa bani (care pot sa fie forinti, euro sau in cel mai rau caz si lei) si-ar si vopsi casa in culorile drapelului romanesc. Cand faci turism faci o afacere, nu te uiti la nationalitatea sau orientarea politica a clientului. Cert este ca, in ultimii 10–15 ani, orasul Jula este cautat de tot mai multi turisti din Romania, ceea ce este bine pentru bugetul orasului si pentru familiile sau firmele care se ocupa de servicii turistice. Insa turismul tot mai „romanesc" din Jula nu are prea multe legaturi cu comunitatea istorica din acest oras (doar daca vrem sa ne referim la faptul ca si multi romani bastinasi dau camere in chirie pentru turisti).

La fel cum nici situatia comunitatii bastinase a romanilor din Bulgaria nu este nici mai buna si nici mai rea pentru ca in Castelul Reginei Maria de la Balcic se vorbeste tot mai mult romaneste, toate restaurantele din jurul castelului au meniuri in limba romana, toti chelnerii vorbesc perfect limba romana, fetele de la chioscurile cu sapunuri sau siropuri de trandafir vorbesc o romana cu accent moldovenesc, toate pliantele sunt traduse pe langa engleza sau germana si in limba romana. Spun din experienta personala ca anul trecut am cheltuit ca turist la Balcic mult mai multi bani (mai exact lei, pentru ca nici macar nu trebuia sa ne schimbam euro sau leva) decat acum 10 ani, cand nimeni in jur nu vorbea romana si nici macar un pliant in limba romana nu puteam cumpara. Dar la imbunatatirea situatiei comunitatii romanesti din Bulgaria nu cred ca au ajutat banii mei, oricat mi-as fi dorit...

Eva Simon, Foaia Romaneasca, 23 septembrie 2016
Sursa: Romanian Global News
Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page