Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

REPORTAJ: Deportarile în Gulagul sovietic, rani înca sângerânde pe trupul comunitatii românesti din regiunea Cernauti

Trimisul special AGERPRES, Gina Stefan, transmite: Drama deportarii, stramutarii si arestarii romanilor din Bucovina de Nord,Tinutul Hertei si Basarabia, constituie, si dupa 75 ani, o rana sangeranda pe trupul acestei comunitati, greu incercate de-a lungul istoriei.

In satele romanesti din regiunea Cernauti s-a plans si se plange mult. Sunt putine familii care sa nu fi pierdut pe cineva drag in Gulagul sovietic sau care sa nu aiba apropiati care au trait ororile acelor vremuri. Aproape in fiecare localitate este ridicata o cruce, in memoria celor care au fost ucisi, deportati, care au murit de foame sau frig si care au suferit chinuri de nedescris, pentru ca erau romani si gospodari.

Campania de deportari a inceput in noaptea de 13 spre 14 iunie 1941, cand in teritoriile anexate de URSS, in urma Pactului Ribbentrop-Molotov, s-a declansat represiunea bolsevica. Numai intr-o singura noapte, mii de romani — femei, copii, batrani — din regiunea Cernauti au fost scosi din casele lor, urcati in vagoane de vite si dusi in Siberia, de unde putini s-au mai intors. Este primul val de deportari care a cuprins Basarabia, Bucovina de Nord si Tinutul Hertei, cedate in 1940, peste 30 000 de persoane fiind ridicate in cateva ore si duse in Siberia sau la Cercul Polar de Nord.

Un astfel de destin tragic a avut si Anita Nandris-Cudla, din satul Mahala, care a fost separata de sot si de mama bolnava, pe care nu i-a mai revazut vreodata si a fost deportata impreuna cu cei trei copii ai ei si dusa undeva, in apropierea Cercului Polar. Timp de 20 ani, taranca cu o vointa de fier a supravietuit regimului de infometare, diverselor boli si muncii intr-un mediu extrem de dur, unde si-a crescut cei trei copii si de unde s-a intors in anul 1961, cand a continuat sa traiasca o noua perioada de lipsuri si necazuri. Anita Nandris, femeia cu doar trei clase primare, a scris povestea supravietuirii sale, care a fost publicata in cartea de memorii intitulata "20 ani in Siberia. Amintiri din Viata" si care reprezinta una dintre cele mai importante marturii scrise despre calvarul trait de romani in Gulagul sovietic.

Pentru a marca implinirea a 75 de ani de la inceperea campaniei de deportari, stramutari si arestari din Bucovina de Nord, Tinutul Hertei si Basarabia, Institutul Cultural Roman, prin Directia "Romanii din afara granitelor", le-a oferit romanilor din regiunea Cernauti doua reprezentatii cu piesa "20 de ani in Siberia", aflata in repertoriul Teatrului National "I.L. Caragiale" din Bucuresti, adaptare dupa cartea Anitei Nandris.

Spectacolul, un monolog dramatic emotionant, interpretat de actrita Amalia Ciolan, a avut loc, sambata seara, chiar in satul Mahala, al Anitei Nandris, pe scena Casei de Cultura din localitate, situata aproape de monumentul care ii cinsteste memoria si la cateva sute de metri de casa din care a fost ridicata femeia si cei trei baieti ai sai. Spectatorii prezenti in sala, unii dintre ei supravietuitori ai acelor vremuri sau urmasii celor care au avut de suferit (mai bine de jumatate dintre sateni fiind atunci deportati), au fost foarte emotionati sa retraiasca povestea destinului tragic al multora dintre rudele lor, reprezentat pe scena de tragedia Anitei Nandris si multi dintre ei au plans pe toata perioada reprezentatiei.

Dupa spectacol, preotul Vasile Covalciuc si sotia sa, Maria, nepoata Anitei, ne invita in casa din care femeia a fost ridicata, in urma cu 75 de ani. Interiorul pastreaza amintirea tarancii simple, dar cu o credinta nezdruncinata in Dumnezeu, iar nepoata sa isi aminteste ca primul lucru pe care aceasta il facea dimineata era sa se aseze in genunchi si sa se roage. Urmasii sai ne spun ca era o femeie buna, blanda, dar darza si cu o vointa de fier, care a ajutat-o sa reziste timp de 25 de ani intr-un univers al terorii, frigului si foamei.

Prezent la eveniment, consulul general al Romaniei la Cernauti, Eleonora Moldovan, le spune celor prezenti ca "Anita s-a intors acasa, intr-un mod mai neobisnuit, asa cum se cuvine eroilor sa vina acasa" si ca astfel de proiecte culturale derulate de ICR au rolul de a trezi spiritual si identitar comunitatea romaneasca.

"Toate delegatiile oficiale care viziteaza localitatea Mahala se inchina Anitei Nandris. Nu e un monument, e un moment istoric Anita Nandris, de aducere aminte a ceea ce a insemnat viata si istoria pentru comunitatile noastre. Sa fim treji si sa ne aducem aminte, sa impartasim si sa-i invatam pe copilasii nostri, tanara generatie, pentru ca uitarea este cel mai mare pacat al nostru", a afirmat consulul Eleonora Moldovan.

A doua zi, la monumentul ridicat in memoria Anitei Nandris, din centrul satului Mahala, s-a organizat un eveniment de comemorare si o slujba de pomenire a celor care au avut de suferit in perioada bolsevica, iar printre cei prezenti s-au numarat si supravietuitori ai acelor vremuri. Bustul Anitei Nandris a fost ridicat cu sprijinul Consiliului judetean Prahova, in anul 2012.

Aurora Bujenita, de 80 ani, care a fost deportata cu familia ei pentru ca tatal sau a reusit sa treaca granita in Romania, le-a povestit celor prezenti la comemorare chinurile prin care a trecut in Siberia si a marturisit ca doar credinta in Dumnezeu a ajutat-o sa treaca peste acea perioada.

Cititi intregul reportaj aici: http://www.agerpres.ro/social/2016/06/13/reportaj-deportarile-in-gulagul-sovietic-rani-inca-sangerande-pe-trupul-comunitatii-romanesti-din-regiunea-cernauti-11-05-40

Sursa:Romanian Global News
Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page