Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

PASI SPRE ACORDUL SCHENGEN

Una din aspiratiile majore ale romanilor inca din perioada ceausista o reprezenta posibilitatea liberei lor circulatii in Europa si in afara continentului. Nici dupa caderea lui Ceausescu, aceasta justificata aspiratie a lor nu s-a implinit, din pacate, imediat. Imi aduc si acum aminte de cozile interminabile, adeseori de zile si nopti intregi, insotite de tot felul de umilinte din partea unor marunti, dar extrem de infatuati functionari ai ambasadelor straine, intre care, din pacate, si in prezent, cel mai mizerabil loc il ocupa functionarii Ambasadei SUA de la Bucuresti. Solicitantii de viza erau perceputi de acestia, indiferent de tinuta si prestanta lor, doar ca niste posibili infractori si, de aceea, dupa mintea lor putina si plina de dispret, ei trebuiau obligatoriu jigniti, umiliti si facuti sa se simta ca apartinand unei tari ce nu se bucura si inca nu se bucura de minim respect din partea acestor ipochimeni sau ai stapanilor lor.

Dupa 1990, majoritatea partidelor politice, cu sau fara doctrina sau program politic, cum este cazul acestora si in prezent, au urmarit inscrierea Romaniei in clubul tarilor civilizate si pentru a asigura cetatenilor romani un alt tratament in raport cu misiunile diplomatice straine acreditate in Romania. S-a sperat atunci ca, odata cu integrarea Romaniei in structurile europene si euroatlantice se va asigura si posibilitatea liberei circulatii a cetatenilor romani in acest spatiu.

Ca intotdeauna, viata a luat-o mult inaintea politicienilor. Cu mult inaintea obtinerii de acorduri internationale ferme in acest sens si inainte de accederea propriu-zisa a Romaniei in structurile U.E., sute de mii de cetateni romani, impinsi de saracie, in primul rand, dar si scarbiti de mizeriile si promiscuitatile cultivate de noii guvernanti, au parasit tara, stabilindu-se inclusiv pe teritoriul unor foste tari socialiste. Din pacate, destul de multi dintre acestia s-au remarcat nu prin munca, competenta si seriozitate, ci prin savarsirea, in mod frecvent, de acte reprobabile, infractiuni, chiar si crime, riscand sa compromita, prin comportamentul lor iresponsabil, in mod iremediabil, eforturile diplomatice ale autoritatilor romane.

Un astfel de caz, celebru in epoca, l-a reprezentat sirul nesfarsit de hotii si crime savarsite de minoritarii tigani, dar nu numai de acestia, pe teritoriul Republicii Cehe. In gara centrala din Praga, in parcul orasului si pe principalele bulevarde, la orice ora din zi puteau fi intalnite numeroase grupuri de tigani cersind, dar care, in anumite momente se manifestau violent la adresa trecatorilor, punand in pericol siguranta acestora. Autoritatile cehe au luat masurile ce le-au crezut potrivite, insa acestea s-au dovedit insuficiente si ineficiente, nereusind nici sa contracareze, nici sa descurajeze pe infractori de la faptele lor. In disperare de cauza, ministrul ceh de Interne a solicitat in repetate randuri sprijin autoritatilor de la Bucuresti. Solicitarea administratiei de la Praga a lasat, insa, indiferenta administratia de la Bucuresti.

In aceasta situatie, aparent fara iesire, Guvernul roman a fost, la un moment dat, anuntat de intentia iminenta a Ministerelor de Interne si de Externe de la Praga de a stopa exodul de infractori romani prin reintroducerea obligativitatii vizelor, inclusiv pentru tranzitul acestei tari. Cum amenintarea parea sa fie reala, in cele din urma autoritatile bucurestene s-au trezit si au reactionat, incercand sa-i convinga pe omologii lor cehi ca vor fi luate unele masuri in sensul celor solicitate. Astfel, Ministerul de Interne al Romaniei a delegat mai multi ofiteri de politie, cunoscatori ai limbii cehe sau a unei limbi de circulatie internationala, care sa functioneze in cadrul structurilor operative ale Politiei din Cehia.

A fost implicat inclusiv Parlamentul in aceste demersuri. Astfel, in perioada 17 – 19 octombrie 2001, o delegatie a Comisiei de Politica Externa a Camerei Deputatilor s-a deplasat la Praga, unde a avut o serie de intalniri, atat pe linie parlamentara, cat si la nivelul unor ministere. Am facut si eu parte din aceasta delegatie, alaturi de Radu PODGOREANU, presedintele Comisiei de Politica Externa si deputat P.S.D. de Sibiu, Vasile SUCIU, membru al comisiei si deputat de Cluj al P.S.D. Si Puiu HASOTI, deputat P.N.L. de Constanta si membru al comisiei.

Vazand atitudinea extrem de dura, dar deplin justificata, in opinia mea, a interlocutorilor nostri si mai ales decizia acestora ca, incepand cu 1 noiembrie 2001, sa treaca la reintroducerea obligativitatii vizei pentru cetatenii romani, in cadrul intalnirii cu dl. Paul VOŠALIC, prim-adjunct al Ministrului Afacerilor Externe al Republicii Cehe, am insistat ca seful delegatiei noastre sa pledeze pentru amanarea unei astfel de decizii. Deoarece acesta se codea, replicandu-mi ca nu are aprobarea lui Adrian (era vorba de primul ministru NASTASE) in acest scop, in calitatea mea de secretar al Comisiei de Politica Externa, dar si de reprezentant al opozitiei, i-am cerut ministrului VOŠALIC sa tina cont de faptul ca luarea unei astfel de masuri de catre autoritatile cehe, desi deplin justificata, risca sa creeze in viitorul apropiat foarte mari dificultati Romaniei, cu atat mai mult, cu cat aceasta s-ar fi intamplat inaintea reuniunii ministrilor de interne si justitie ai tarilor din UE, care urma sa decida in privinta aprobarii liberei circulatii a cetatenilor romani in spatiul comunitar. Ca sa fiu si mai convingator, i-am atras demnitarului ceh atentia ca acest proiect este unul de importanta nationala si se bucura de totala sustinere a intregii clase politice romanesti postdecembriste, indiferent de partidele politice din care aceasta face parte.

Demnitarul ceh si-a aratat surprinderea fata de aceasta situatie, dar in momentul in care i-am adaugat si alte elemente in aceasta privinta, a pus mana pe telefon, l-a sunat pe ministrul de externe al Republicii Cehe si a insistat ca acesta sa ceara Parlamentului Ceh sa amane luarea unei astfel de decizii pana dupa aflarea rezultatului reuniunii Comitetului JAI. Am reiterat aceasta idee si la intalnirile ulterioare cu primul adjunct al Ministrului Apararii al Republicii Cehe, dl. Stefan FÜLE, precum si cu presedintii comitetelor pentru politica externa si al celui pentru integrare europeana ale Camerei Deputatilor din Parlamentul Republicii Cehe.

Spre surprinderea mea, interventia pe care am avut-o a fost insusita, fara nici un fel de obiectiuni, de toti demnitarii guvernamentali sau parlamentari, cehi care au achiesat la ideea amanarii luarii unei decizii, care ar fi pus in pericol sansele reale de acordare a dreptului de libera circulatie in Europa pentru locuitorii romani.

Dr. Dan BRUDASCU

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page