Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Vederi de pa prispa - ACADEMIA - Alma Mater dupa 48 de ani

Gaudeamus igitur, juvenes dum sumus. Post jucundam juventutem, post molestam senectutem  nos habebit humus.Vivat academia, vivant professores, vivat membrum quodlibet, vivant membra quaelibet, semper sint in flore!
N-au participat prea multi la reuniunea aceasta. Din motive mai mult au mai putin plauzibile, altii bolnavi sau decedati. Dar cei care ne-am adunat la gardul de fier forjat din fata Academiei, sub bila de pe acoperisul cladirii ce sfideaza parca timpul si menirea ei, ne-am strans mana, ne-am imbratisat si ne-am felicitat ca suntem o generatie ce a trait in doua vremuri fara schizmele trecerii dintr-una la cealalta. Poate acest merit sa dea de gandit celor care ne critica ca traim dupa cum bate vantul si sa le demonstreze ca dorinta de supravietuire  a omului e mai puternica decat orice slogan politic sau economic. Bavarezii zic : „Mir san mir !“ (Tradus: noi suntem noi) si stiu ei bine ce gandesc cand zic astfel.
                                                                                                                                                                                                                                 
"Generatia 68", promotia 68, visurile generatiei noastre adunate la Academia de Stiinte Economice (ASE), ce a purtat in decursul anilor si alte denumiri ca: Institutul lui „Tatucu“ sau Scoala Comerciala, face o retrospectiva. Cu toate rebotezarile istorice, Academia a dainuit anilor si a dat tarii noastre oameni pregatiti economic, social si politic un aparat necesar oricarei natiuni civilizate, ce vrea sa-si realizeze telurile propuse. Multi dintre profesorii ei si nu putini discipoli ai lor au pasit pragul faimei nationale si internationale in aceasta dificila materie, ce se cheama „ECONOMIE“. Sa ne reamintim de ei la sarbatoarea noastra, este nu numai o datorie, dar si un act ce explica multivalenta faimei de talie internationala a scolii economice romanesti si ne umple inimile de mandrie, ca facem parte din acelasi club profesional. Un moment de reculegere pentru toti cei care au servit sau absolvit Academia si nu mai sint printre noi este un act pios, ce fiecare sa-l duca la bun sfarsit in liniste si in taina gandurilor sale.
 
Dar este vorba despre noi, cei care am absolvit in anul 1968, intr-o atmosfera politica ce incerca sa fardeze ceva mai democratic o epoca anterioara marcata de teoria si pracatica omului a carui  nume a fost pentru o perioada de timp si pe frontispiciul Academiei noastre. Economia ce urma sa fie si politica, propavaduia inca o societate capitalista “in putrefactie” pe de-o parte, iar pe de alta, practica o descentralizare economica si o cale sui-generis “de impacare a proprietatii socialiste cu economia de piata, facand, in mod deliberat sau nu abstractie, vorba colegului meu Dan Saileanu, citez,” ca in Socialism mijloacele de productie, deci proprietatea, sint in laba smecherilor!” Acest fapt i-a atras oprobiul conferentiarului N.N. dar nu l-a impedicat mai tarziu, dupa revolutie, sa devina ministru adjunct la Caile Ferate.
 
Multi dintre noi invatam economia pentru a o transforma in politica, ascultand cursurile de Materialism ale Conf. Univ. Grünberg sau tezele economice predate de Conf. Univ. Golfitescu. Planificarea socialista, cursul prezentaat de Prof. Univ. Danciu, decanul facultatii noastre, ne cam intra pe o ureche si ne iesea pe alta. Majoritatea acestor teorii, respinse partial de realitatea social-politica din tara, ne lipea pe la 9 seara de aparatele de radio, unde... rasucind butonul pe o anumita lungime de unde scurte, cautam raspunsul unor probleme ce din pacate nu-l gaseam in tezele predate in salile de curs. Se pare insa, ca cei, care traiau in acel “sistem in putrefactie” ,ne radeau in nas si nu voiau sa dispara...
 
Ambivalenta cursurilor de zi si “serale”, i-a ajutat pe unii dintre noi sa filtreze materia de specialitate de practica politica si sa devina astfel buni economisti, dar politicieni neconvingatori, mai ales ca la sfirsitul anilor 1970 fardul liberal, aplicat economiei in deceniul anterior, s-a dus cu totul fiind inlocuit de un sistem dictatorial, ce nu putea duce decat la catastrofa. Astfel - personal, am plecat spre vest sa caut raspunsul adecvat la aceasta starea de ambiguitate politica, ce parca ne spala mintile intr-o singura directie. Cei ramasi in tara, presupun ca au ascultat in anii 80 cu si mai mult interes comentariile lui Noel Bernard sau Teze si Antiteze la Paris redactate de regretata Monica Lovinescu, sperand ca realitatea societatii romanesti, sa se asemene  candva cu aceea predata in salile de curs ale Academiei.
 
Schimbarile intervenite dupa 1989 ma intriga. Nici pana azi nu pot intelege - ori accepta, insa, cum societatea si economia pot merge pe un drum inapoi?! Poate doar urmandu-l pe “clasicul Ilici” si tactica sa politica,  de a face “un pas inainte si doi inapoi”! Ceva este insa fals in acest model, ce reaseaza lumea dupa aceleasi criterii ca acum 60 de ani, arunca proprietatile si averile personale pe calculatoarele burselor in jurul globului si reimparte hazardat, ca la masa de ruleta, vadit in detrimentul  generatiilor trecute, valorile materiale si financiare - trecute si prezente. Sub denumirea de globalizare are loc acelasi joc politic de altadata, de fapt o lupta pentru sferele de influenta in lume, sustinuta prin metode de bursa, rapace si inselatoare, intelese doar de cei ce stiu sa le manuiasca. Se creaza astfel bani cu bani, o plusvaloare artificiala XXL, care ajunge in aceleasi maini putine ca altadata, umfland nejustificat preturile produselor si serviciilor, producand o inflatie galopanta. Printr-o practica frauduloasa de privatizare a proprietatilor de stat patronii moderni uita complet de responsabilitatea sociala a capitalului pe care l-au dobindit, foarfeca veniturile desfacindu-se din ce ce in ce mai mult, scindand adinc societatea  in om sarac si om bogat.
 
Ramine astfel o sarcina de prim rang a ACADEMIEI, a generatiilor viitoare de profesori si discipoli, sa gaseasca raspunsul teoretic la aceste aspecte globale negative si mai ales caile si mijloacele care sa nu duca inapoi,ci pe drumul visat de generatia 68, eliberati odata pentru totdeauna din “laba smecherilor”, ce n-au ce cauta in realitatea economica a natiunilor civilizate.

Robert Pugler
Fürth - Germania
08.06.2016

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page