Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Dascali si profesori de ieri si de azi

In Ungaria, in mod traditional, ultima duminica din luna mai este dedicata copiilor, iar prima duminica din luna iunie este Ziua Pedagogului. Aceste ocazii de sarbatoare sunt bune pentru a readuce in atentie grija fata de viitor si preocuparea noastra pentru o societate mai buna, mai educata. Rolul educatiei este foarte important in crearea unei lumi mai frumoase, insa nici un rost nu are dezbaterea teoretica a acestui subiect fara a aduce in prim plan rolul factorului uman, cel al copiilor si pedagogilor.

Stim bine ca dascalii exista de cand lumea, pentru ca in toate societatile au fost oameni mai invatati, mai destepti care-i invatau pe ceilalti. Invataturile insa nu au fost transmise intotdeauna prin scoli, inainte de infiintarea acestei forme institutionalizate stiintele fiind predate de la cei mai in varsta catre tineri in comunitati mici, ca mai tarziu leaganul stiintelor si al educatiei sa fie bisericile, manastirile. In cele mai multe culturi, primii profesori au fost preotii, ei erau cei care le predau invataceilor nu doar invataturile religioase, ci si scrierea, cititul, socotitul. Pana azi, in educarea sanatoasa a copiilor cel mai important rol il au acesti trei factori: familia, scoala si biserica.

Dupa cei „sapte ani de-acasa", copilul ajunge sa se dezvolte si sa cunoasca, sa inteleaga lumea in scoala, cu ajutorul pedagogului, al profesorului, care in anumite momente are o influenta mult mai mare asupra elevilor decat parintii. Rolul educatorului a fost descris poate cel mai frumos de Sfantul Ioan Gura de Aur care afirma: „Nu exista arta mai frumoasa decat arta educatiei. Pictorul si sculptorul fac doar figuri fara viata, dar educatorul creaza un chip viu; uitandu-se la el, se bucura si oamenii, se bucura si Dumnezeu." Din Antichitate incoace, cei mai mari pedagogi ai lumii, Socrate, Platon sau Aristotel au depus bazele invataturilor universale, predandu-le discipolilor filosofia, logica, retorica, gramatica, matematica, stiintele naturii etc. si noi, romanii am avut dascali importanti care au luminat calea intelectuala a poporului, au format caractere de viitor.

Printre acestia au fost Gheorghe Lazar, fondatorul invatamantului in limba romana din Tara Romaneasca si intemeietorul invatamantului modern romanesc, George Enescu, pedagog si muzician de renume mondial, sau Ion Creanga, autor de manuale si scriitor al „Amintirilor". Care este legatura noastra, a celor de azi, cu aceste vremuri demult apuse si cu aceste personalitati demult stinse? Legatura este mostenirea intelectuala si culturala romaneasca comuna. Cei din Muntenia l-au avut pe Gheorghe Lazar, iar noi, romanii din Ungaria si Transilvania l-am avut, printre altii, pe bihoreanul Alexandru Roman, unul dintre primii profesori romani care a predat limba romana si care a luptat pentru drepturile si recunoasterea acestei limbi in Ungaria si Transilvania. De numele lui se leaga strans si infiintarea catedrei de limba si literatura romana de la Universitatea din Budapesta.

Din aceasta mostenire comuna incearca sa traiasca pana azi scolile romanesti din Ungaria. Succesul este unul discutabil. De multe ori am ajuns, in ultimii 10–20 de ani, in situatia de a canta prohodul invatamantului romanesc din aceasta tara, dar ne agatam cu incapatanare sa gasim semne incurajatoare care sa reinvie speranta intr-o scoala romaneasca de calitate pentru comunitatea noastra istorica din Ungaria. Cheia acestui succes este in mod categoric in mana pedagogilor: a educatoarelor, a invatatorilor si profesorilor, care formeaza viitorii membri ai acestei comunitati de la 3 anisori pana la varsta de 18 ani. O misiune foarte-foarte grea intr-o lume extrem de dificila, dar totodata poate si cea mai nobila misiune dintre toate cate exista.

Eva Simon, Foaia romaneasca
Sursa: Romanian Global News
Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page