Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

AL FLORIN TENE – LA BRAT CU ANDROMEDA

Emil ISTOCESCU
     
Viata scriitorului  Gib. I. Mihaescu intre realitate si poveste

Un eveniment editorial important il constituie aparitia  la Editura Napoca Nova, la inceputul anului 2016 a volumului „La brat cu Andromeda” - Viata  scriitorului Gib. I. Mihaescu intre realitate si poveste.- al carui autor este Al Florin Tene, scriitor  notoriu, foarte  activ si prolific, presedinte al Ligii Scriitorilor romani, uniune profesioala cu filiale, aproape in toata tara, membru al mai multor institutii culturale de prestigiu din tara si srainatate.

Cartea este prefatata de Voichita Palacean-Veres, iar coperta apartine  lui George Roca, compatriot, stabilit in Australia. Volumul are aproape 400 de pagini si se deschide cu un sumar, dar concludent, argument al autorului, din care desprindem marturisirea motivelor care l-au determinat sa intreprinda un astfel de demers creator/evocator.
    
Fiind el insusi fiu al urbei viticole Dragasani, ca si Gib. I. Mihaescu, a manifestat de timpuriu curiozitatea de a-i cunoaste  viata si opera, iar apoi dorinta de a scrie  chiar o carte  despre parintele romanului „Rusoaica”, vis realizat, iata, dupa  scurgerea  mai multor decenii: „Asa s-a nascut acest roman fictionalizat si romantat, dar care  pastreaza firul rosu al adevarului… Romanul de fata se doreste  a fi o inchinare  pro-memoria scriitorului Gib. I. Mihaescu din Dragasani, ca si mine”

Titlul cartii, „La brat cu Andromeda” este bazat pe un artificiu creator inspirat, menit sa atraga atentia  asupra semnificatiilor lumii celeste din romanul de debut  din 1930[1], lume contemplata cu atata pasiune de Gib. Mihaescu, dar modificand simbolul initial de la care a pornit acesta. Astfel, in viziunea  lui Gib. Mihaescu, constelatia Andromedei este intruchiparea  unui ideal  de puritate morala si frumusete fizica feminina, irealizabil, in contrast cu eroinele dezamagitoare din lumea terestra, precum Zina Cornoiu, Arina Velovan sau Donna Alba. „Cerul este, pentru oamenii de felul lui Andrei Lazar (si, desigur si pentru Gib. I. Mihaescu) nu numai imperiul frumusetilor ideale, ci si limanul in care isi gasesc mangaiere nevinovatele lor framantari pamantersti”[2] Andrei Lazar este un idealist visator, victima nefericita cauzata de inadaptarea la o societate degradata.

In recentul roman -  evocator, prin noul titlu, „La brat cu Andromeda”, contemplarea constelatiei  Amdromeda devine un fericit liant pentru desfasurarea firului epic, fiind insotita de imaginea candida  a frumoasei Luminita, ingenua  prietena  din perioada pubertatii  eroului cartii. Urmarind, cronologic, evolutia  eroului sau, autorul structureaza intregul roman in doua mari parti, inegale, cu  16 capitole (in prima parte  11, iar in partea a doua 5)

Romanul debuteaza  cu festivitatea  inaugurarii noului sediu al Palatului Comunal in prag de An Nou 1900, la Revelionul organizat  la etaj, in vasta sala de Consiliu si  receptii, in prezenta notabilitatilor urbei, in frunte cu  primarul Filipescu, consilierii locali, avocati, magistrati, negustori, meseriasi, cu familiile, printre care   se afla    si Nila Mihaescu, tatal viitorului scriitor, cu sotia.

In  capitolul urmator se prezinta numeroasa familie a  acestuia. Ceea ce, printre altele, asigura reusita si valoarea  artistica  a romanului este  realizarea  unui personaj Gib.[3] verosimil: uman, distins, echilibrat, decent, fara exagerari, surprins in toatre ipostazele  vietii, cu mari reusite, dar si cu unele esecuri: in copilarie, intre parinti si frati, apoi   scolar la „Fratii Niculescu”[4], elev la liceul Carol din Craiova, la gimnaziul Radu Greceanu din Slatina si la gimnaziul Al. Lahovari din Rm. Valcea; student „intarziat” la Drept, in Bucuresti,  ziarist in Cluj si in capitala, alaturi de bunul sau prieten Cezar Petrescu, apoi avocat in urbea natala, timp de  6 ani, intre 1924-1930 si, in sfarsit, stabilirea la Bucuresi, cu familia intre 1930-1935.

1935 - anul fatidic al mortii premature a lui Gib.I.Mihaescu a fost anul  cand  a fost suprimat brusc acest fascinant urcus pe scara afirmarii sale literare. Tocmai de aceea aparitia acestei evocari vine in sprijinul  cunoasterii  unui mare prozator, de care generatiile de dupa  al doilea razboi mondial  au fost lipsite multi ani.

*
Pentru realizarea acestui roman un rol important  l-a avut ampla documentare, pornita de la lectura si cunoasterea intregii opere, a criticii si a referintelor biografice despre  scriitor. Documentarii  reale i s-a adaugat insa factorul fictional care  completeaza si clarifica in mod fericit eventualele goluri din biografia reala.
    
Pe langa  sursele  traditionale, ca noutate, autorul a apelat si la cele neconventionale, moderne,  oferite de internet, prin acestea acumulandu-se un impresionant bagaj documentar despre istoriile  unor edificii: sedii ale unor institutii,  orase, gari, catedrale, spitale, statui, poduri, scoli, cai ferate etc. care ofera lectorului date de factura nonliterara, dar folositoare pentru cultura  generala.

Apreciem folosirea  tehnicii  realiste de factura balzaciana prin care  eroul este   descris in mediul sau natural cu modul de viata, cu obiceiurile si traditiile  mostenite, cu imbracamintea de epoca etc. Sunt, de asemenea, de notat descrierea unor  credinte si superstitii, apelul la limbajul paremiologic, cu proverbe, zicale si expresii intelepte[5], extrase din texte religioase, fragmente de  litanii si  rugaciuni, descrieri reusite de natura etc., care  sporesc valoarea cartii. Cu toate ca  subtitlul  romanului  se refera doar la „viata” scriitorului, in realitate  s-a analizat fiecare demers creator, consemnandu-se imprejurarile  publicarii  lucrarilor de la debut pana la  sfarsitul vietii, fara sa  se faca si  analiza acestor  creatii. Importante sunt datele  despre geneza acestor opere si primirea pozitiva a lor de catre critica  si cititori.

Drumul spre afirmare  si notorietate literara al lui Gib Mihaescu ne poarta  prin redactii, cenacluri, sedii ale revistelor,  prin cafenele vestite, unde eroul se intalneste cu scriitori, critici, artisti.

Atmostera  culturala din epoca interbelica in care  se afirma si  scriitotrul  dragasanean este foarte bine descrisa, cu opinii asemanatoare sau divergente, cancanerii si lupte  pentru afirmare, cu prietenii  salutare, din care  se distinge  caracterul bonom al  acestuia. Pierderea  prea timpurie a  acestui  dotat prozator este  prezentata  in roman cu respectarea  adevarului si cu pretuirea fireasca  a unui confrate din alta generatie care , ajuns  in Parnas, ofera drept ofranda  cititorilor acest florilegiu omagial in memoria lui Gib. I. Mihaescu. Sa-l primim cu interes, cu bucurie si sa-i multumim.
----------------------------------
[1] Romanul a aparut, intr-una din primele editii, cu titlul  „La poarta necunoscutului” si cu subtitlul -„Bratul Andromedei”, in aceeasi  Editura Nationala - Ciornei.
[2] Vladimir Dogaru-Revista fundatiilor  XI, nr. 4,-1944:„Prezenta cerului in romanul Bratul Andromedei de Gib.I. Mihaescu
[3] Gib. ca pseudonim literar provine din prescurtarea diminutivului Gibe, derivat de rafat de la Gheorghe, cu eliminarea vocalei finale „e”. Ssriitorul  tinea la acest amanunt si se semna totdeauna Gib. cu punct, deoarece prescurtarile se fac in consoana, urmate obligatoriu de  punct. Majoritatea redactiilor respecta acest amanunt!
[4] Localul scolii primare donat de negustorii locali, fratii Niculescu
[5] Ex.: Himera, intotdeauna este mai frumoasa decat realitatea: - sau: proiectarea frumosului asupra altei fiinte este iluzorie ( pag.184)
------------------------
Emil ISTOCESCU
25 mai 2016
Bucuresti


Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page