Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Cei ce au îmbracat camasa mortii (III) - Grupul muresean de rezistenta Grigorescu-Cândea-Voinescu –

 

 

"Putregaiul politic adus din Occident a fost nenorocirea noastra. Timpul ce a trecut ne-a aratat cat de orbi si de slabi erau cei in care noi, ca popor, am crezut. Fara patima si ura, vin si acuz sistemul de guvernare..."

Tiberiu Hentea

Doua grupuri de rezistenta anticomunista. Unul avand centrul de actiune in zona Sibiu-Medias-Sighisoara, celalalt in zona Rastolita-Deda-Vatava-Reghin. Ambele grupuri au folosit metode similare de actiune si au actionat aproximativ in aceeasi perioada. Desi in plan teritorial erau situate relativ aproape, nu a existat o minima coordonare a actiunilor desfasurate. Lipsa unitatii de comanda - un principiu eficient de conducere militara -, dar si lipsa unei conspirari depline, a facilitat lichidarea acestora de catre Siguranta statului, devenita ulterior (din august 1948) Securitatea statului. Credinta intr-o idee, daruire pentru o cauza si sacrificiul suprem...raman insa exemple pentru o generatie care inca nu s-a nascut.

"De la cotul Donului, la Aiud"

Din lotul "Mures" a facut parte si Tiberiu Hentea, originar din Sibiu. A fost unul dintre cei care a reusit, intr-o prima faza, sa se sustraga arestarii. In cartea sa, intitulata "De la Cotul Donului, la Aiud", publicata in 1996, de Editura Gordian din Timisoara, acesta isi rememoreaza intreaga viata, marcata puternic de razboiul de pe frontul de Est, unde fusese decorat pentru bravura, dar mai ales cei 16 ani de inchisoare petrecuti in diferite penitenciare comuniste. Cartea are nu numai o valoare sentimentala, dar si una istorica, in sensul ca anumite amanunte din cuprinsul ei, vin sa confere o nota in plus de veridicitate documentelor istorice, apartinand Sigurantei, respectiv Securitatii muresene. Inchisorile prin care a trecut - Gherla, Aiud, Baia Sprie, Cavnic -, iar ulterior domiciliul fortat in lagarul de la Rubla, ii vor oferi ocazia sa cunoasca mari personalitati, printre care Corneliu Coposu, Ion Diaconescu, Ion Ioanid si multi, multi altii. Hentea se nascuse in 1920, la Sibiu si era absolvent al Scolii Comerciale. Intrase de tanar in miscarea legionara fiind arestat de Siguranta, pentru prima data, in 1939 si condamnat la un an de inchisoare pentru activitate legionara. Eliberat la scurt timp, va veni si va lucra pentru mai bine de un an de zile, la Targu Mures, oras in care mama sa avea o casa. Aici, Hentea va cunoaste personalitatile locale ale Miscarii, precum Coriolan Matei, pe avocatul Titus Beu si pe avocatul Iulius Chila. "...am preluat Autogara de autobuze a CFR-ului, relateaza in cartea sa Hentea, loc unde am fost angajat ca sef...Am devenit coordonator al circulatiei autobuzelor in toate directiile si casier. Aveam un salar bun. Si in cateva zile m-am acomodat acestui serviciu, care cerea punctualitate, autoritate, corectitudine si calitatea de bun organizator. Toata ziua eram ocupat. Urmaream ziarele, stirile erau tot mai alarmante..."

Surprins de Diktat, la Targu Mures

Foarte sugestiv, Hentea surprinde in cartea sa si zilele care au urmat Diktatului, haosul si mai ales groaza romanilor din zona Muresului care se retrageau din fata invadatorilor. "Termenul de evacuare, scrie Hentea, era de 14 zile. Exodul incepuse, orice mijloc de transport era folosit, iar pe strazi grupuri de oameni isi duceau agoniseala spre vagoanele din gara. Camioane cu mobilier, cu copii pe bagaje, se scurgeau pe sosele in coloane nesfarsite. Vite legate de carutele ce-si urmau stapanii faceau decorul sumbru al pribegiei in propria noastra tara...Pana la 7 Septembrie am stat la post cu mijloacele de transport... Am lichidat toate problemele legate de gestiune, banii au fost varsati la casieria garii, iar biletele, casele de bilete, si mobilierul au fost predate la autogara Turda. In ultimele zile ale sederii mele in Targu Mures am vazut oameni ucisi pe strazi, magazine pradate...Am vazut oameni scuipati, preoti batjocoriti, trasi de barbi, fete violate in curti de catre derbedei stransi in cete...Vinovati suntem noi ca nu ne-am impus, ca am dormit pe laurii Romaniei Mari. Un deceniu intreg, politicienii nostri nu si-au vazut decat de afaceri, fara a se interesa de viata poporului, care astepta de la ei prosperitatea neamului intreg, nu imbogatirea lor personala". Pe data de 10 septembrie 1940, Tiberiu Hentea se afla la Sibiu, dar la doar patru zile dupa aceea a trebuit sa se prezinte la Bucuresti. Dupa preluarea puterii de catre legionari, a fost numit, pentru scurt timp, comisar ajutor in Politia Capitalei fiind recomandat pentru acest post chiar de Horia Sima, la interventia unui foarte activ si influent grup legionar din zona Sibiului.

Discutiile cu Nicolae Petrascu. In atentia Sigurantei muresene

Tiberiu Hentea n-a facut vreodata un secret din trecutul sau legionar. Nici nu avea cum. Era de mult timp - inca din perioada interbelica - in atentia organelor specializate ale statului roman. Urmarind documentele referitoare la persoana sa si nu numai, mi s-a intarit convingerea ca schimbarea de regim a afectat foarte putin baza de date a Sigurantei, care practic a fost preluata aproape integral si exploatata foarte eficient de noul regim ce se instala in Romania. Cu nr. 2953 –S din 23 iunie 1946, Biroul Sigurantei din Targu Mures, trimitea Inspectoratului de Politie Cluj, o adresa foarte amanuntita, insotita de mai multe fise - inclusiv cea a lui Hentea - care, prin modul cum era conceputa, surprindea problematica muncii organelor specializate ale statului roman, la acel moment. Adresa era conceputa si prezentata "pe probleme" si pe orase, identificand persoanele care prezentau un potential pericol pentru siguranta statului. Practic, erau detaliate patru probleme: "problema sovina maghiara", "problema germano-hitlerista", "problema legionara" si "problema reactionara romana". In cadrul "problemei legionare", era indicat si Tiberiu Hentea, despre care Siguranta mureseana nota printre altele, "venit de la Sibiu", fiind de asemenea indicati si "Stefanescu Florea, venit de la Slatina, Ardelean Benedict de la Predeal si Moldovan Teodor, nou incadrat in problema". Acestia patru, potrivit documentelor Sigurantei, se adaugau unui numar de alte 6 persoane din Targu Mures indicati si documentati, ca avand activitate legionara. Este foarte probabil ca revenirea lui Hentea la Targu Mures, imediat dupa razboi sa se fi datorat intentiei conducerii legionare de a reorganiza activitatea Miscarii in aceasta zona si de constituire a unor nuclee de rezistenta armata, avand in vedere faptul ca la sfarsitul anului 1944 se prefigura deja posibilitatea comunizarii Romaniei. De altfel, in cartea sa, Hentea aminteste faptul ca "intalnindu-ma cu d-nul comandant Petrascu, am discutat despre aceasta tactica (ideea de rezistenta armata – n.a.) si am fost bucuros cand mi-a spus ca va trimite la Tg. Mures pe cineva care se va ocupa special de reorganizarea Miscarii... Desi teritoriul era recucerit de Armata Romana, in Tg. Mures, ma aflam izolat, posibilitatile de informare erau mult reduse. De la postul Radio Donau, inca din 1944, aflasem de constituirea Guvernului National de la Viena, de catre Horia Sima, de existenta armatei nationale de sub comanda generalului Platon Chirnoaga si eram indreptatit sa cred ca se va intreprinde o actiune de rezistenta si in tara. Cautam un fir ca sa pot contribui la lupta ce o asteptam..."

Organizarea grupului si arestarea

Venit la Targu Mures, la inceputul anului 1946, Hentea a intrat in filajul operativ al Sigurantei muresene, institutie aflata la acel moment in plin proces de reorganizare. Hentea, prin cunostintele ce le avea in zona - una dintre acestea fiind si maiorul Florea Milcu, comandantul Cercului Teritorial Mures si nas al sau de casatorie - a contribuit la organizarea si dotarea grupului muresean de rezistenta Grigorescu-Candea-Voinescu, grup ce urma sa actioneze in zona Rastolita-Deda-Vatava-Reghin. Legat de acest episod, iata ce povesteste Hentea in cartea sa: "...convingandu-l pe maiorul Milcu Florea, care imi era nas la casatorie,...acesta a trimis cu o masina zece paturi, un sac cu malai, zece mantale, zece perechi de cizme, camasi, doua lazi cu grenade si o lada cu cartuse ZB. Eu eram unul din insotitori, pe langa cel militar. Aveam forme legale de transport, intre localitatea Rastolita si Lunca Bradului am fost asteptati de oamenii de legatura, iar in drum ne asteptau cu carutele". La fel ca Hentea, au mai contribuit si altii, prin relatiile ce le aveau in zona, la inarmarea si dotarea grupului pentru rezistenta de lunga durata, in munti, precum si pentru lupta de gherila ce urma a se desfasura. Insa Siguranta s-a dovedit a fi vigilenta, grupul fiind atent monitorizat si chiar penetrat cu informatori. Arestat pe data de 29 decembrie 1947, Hentea a fost eliberat doua zile mai tarziu, la fel cum fusese arestat. Adica, fara nicio explicatie. Sase luni mai tarziu insa, timp in care Siguranta mureseana stransese suficiente probe, a urmat arestarea intregului grup. In total, circa 100 de persoane, in circumstantele de acum bine cunoscute. Condamnati la ani grei de inchisoare de catre Tribunalul Militar din Cluj, unii vor muri in inchisoare, dar cei mai multi vor supravietui. Unii, putini la numar, dar printre care si Tiberiu Hentea, au trait suficient de mult timp pentru a apuca si schimbarea de regim din 1989. O palida compensatie morala pentru cei 16 ani petrecuti in inchisorile comuniste.

 

Nicolae BALINT

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page