Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Povestea agentului Lucky, „Helmut”, „Florin”, „Adolf” (5)

Liviu Tofan   

Pe ultima pagina a notei informative, un locotenet colonel indescifrabil scrie de mana: Care este totusi adevarul in legatura cu acest om? Cum poate sa lucreze la Agerpres, sa stea la Sibiu si sa umble prin tara cu diverisi straini? De unde are bani pentru mesele, deplasarile si cazarile la diverse hoteluri din tara? Anturajul pe care-l are trebuie deasemenea sa dea de gandit - Serviciul de linie din Directie are cazul in control? Dupa cum vedem, Directia a III-a a Securitatii era intrigata la culme: cine este, de fapt, acest Lucky? Alte compartimente ale Securitatii - U.S.L.A., C.I.E. - stiu raspunsul, dar il pastreaza pentru ele. Caci, dincolo de rivalitatile dintre servicii, departamente si sefii acestora, a-i informa pe altii despre cine sau ce este Lucky ar fi insemnat automat deconspirarea lui. Asa ca, lasata sa bijbiie, Directia a III-a face si ea ce stie mai bine si deschide un Dosar de Urmarire Informativa (D.U.I.), indicativ 310/VP, impotriva lui Lucky, considerat extrem de suspect. Avea, la prima vedere, toate motivele. Iar concluzia reflex a Directiei a III-a este de a-l suspecta ca „in R.F. Germania a fost racolat de C.I.A. si angrenat la activitate ostila statului nostru". Jonglind intre U.S.L.A. si C.I.E., si ducind o viata de mare bisnitar, Lucky se incurca in itele propriiilor sale sforarii.

La inceputul lui martie 1987, Lucky este luat de militie de pe strada. Intr-o prima faza, il scapa o convorbire telefonica cu un „general" din Bucuresti. Totusi, el este arestat si condamnat rapid (in aceeasi luna) la patru ani de inchisoare pentru trafic de influenta. Consternarea prietenilor lui Lucky se sintetizeaza in formula „a luat Securitatea mana de pe el, si l-au si inhatat militienii", cum apare intr-o nota informativa a Directiei a III-a. In realitate, Lucky a cazut victima propriei sale lacomii si apetente pentru escrocherii: 21.000 de marci era suma primita de Lucky de la o familie de sasi din Germania pentru a facilita emigrarea rudelor lor din Romania - escrocherie pe care, cum stim, o practicase in Germania la inceputul anilor '80, si pe care a continuat s-o practice si in Romania. Numai ca, spre deosebire de ceilalti pagubiti, acesti sasi din Germania au avut indrazneala sa-l denunte pe Lucky Militiei din Romania. Iar Directia a III-a a Securitatii, care ii purta sambetele, a stiut sa „indrume" ancheta astfel incat „obiectivul" sa primeasca o lectie.

Totusi, Lucky scapa, din nou, foarte ieftin. Desi condamnat la patru ani de inchisoare, dupa o jumatate de an este din nou liber si prosper la locuinta sa din Sibiu. Ii spune avocatului sau ca nu a stat in inchisoare decat o singura zi, restul „detentiei" petrecandu-l intr-o unitate militara din Bucuresti unde „a avut sarcini pe linie de Securitate, iar in prezent lucreaza pentru Securitatea statului", noteaza avocatul spusele lui Lucky. In acelasi timp, acesta ii cere avocatului o copie dupa sentinta de condamnare, cu care vrea sa faca dovada in Germania ca nu este omul Securitatii, ci - fara gluma - crescator de pesti exotici. Lucky, dupa cum se vede, joaca in continuare cu nonsalanta la toate capetele posibile. „A afirmat ca a facut mari servicii statului roman, pe care eu nu le cunosc", scrie avocatul lui Lucky in nota sa informativa. Mai stii? Poate vom afla, candva, mai multe. Deocamdata, povestea aceasta se apropie de sfarsit odata cu anul 1989. An in care Lucky pare a se dedica prioritar evenimentelor fotbalistice. In luna mai, el isi permite luxul de a se deplasa la Barcelona pentru a vedea pe stadion finala Cupei Campionilor Europeni: „Steaua" - „A.C. Milan". La intoarcere, face o vizita unui prieten din Franta, si ajunge in Romania cu un Mercedes la mana a doua cu numere de Germania. Apoi, mai face o tura prin Turcia, tot la un meci de fotbal - ca tot romanul microbist. Dosarul lui Lucky nu mai consemneaza nimic special. El se incheie insa, chiar in decembrie 1989, cu un text remarcabil . Il datoram, iarasi, Directiei a III-a, respectiv informatorului „Matei", un vechi amic al lui Lucky: „In legatura cu numitul [Lucky] pe care il cunosc de aproximativ 7-8 ani, avind posibilitatea sa-l observ sub diverse imprejurari, informez urmatoarele: [...] La suprafata este un tip grandoman, se crede boier, el are lucruri scumpe, bune, numai lui accesibile, calatoreste in strainatate (Barcelona, Istanbul), este prieten cu sus-pusi, crema societatii (Eugen Barbu, seful Agerpresului etc.), este citit, cultivat, rafinat, un adevarat mare senior". Sub aceasta masca, eu cred a observa alte trasaturi: superficialitate, escrocherie intelectuala, lipsa crasa de cultura, o sensibilitate aproape bolnavicioasa, feminina, o intuitie foarte fina a psihicului interlocutorului. Cred ca exista un sentiment profund al propriei sale inadecvari, un sentiment de inferioritate si de dependenta, o sete de pozitie sociala, recunoastere si putere.

Situatia lui, cel putin privita din exterior, este cea a unui tip cu resurse materiale foarte serioase si cu acces la marfuri si bunuri exceptionale. Desi ii face o placere aproape copilareasca sa se laude cu ceea ce are, este extrem de retinut in a dezvalui sursele, atit ale venitului, cit si a marfurilor cu care epateaza lumea. Este un om cu relatii si legaturi intinse si obscure. Primeste telefoane la care raspunde criptic, stabileste rendevuuri, face calatorii dese in tara, dar este extrem de vag in ceea ce spune, nu da detalii sau ceea ce spune este in mod clar doar spuma. Isi foloseste pozitia materiala pentru a castiga influenta si putere de dirijare asupra oamenilor. Manipuleaza oamenii aproape in mod instinctiv, are obsesia papusarului si toti sunt papusile lui. Este extrem de neincrezator si banuitor, nu-si reveleaza fata adevarata. In legatura cu atitudinea lui politica, ideologica, observ o ambiguitate: de de-o parte este dispretuitor, incisiv, face pe superiorul pe care-l dezgusta realitatea din jur. Pe de alta parte, foarte frecvent comenteaza si judeca lucrurile din punctul de vedere al puterii constituite, fara a spune ceva concret (nume, organe), dar tot comentariul lasa de inteles ca el este un criteriu al puterii, are acces, este ascultat si lucrurile ar merge minunat daca i s-ar accepta sfaturile si ideile.

Legaturile sale cu strainatatea sunt misterioase. Face calatorii, sau spune ca face (Barcelona, Istanbul), viziteaza fosti prieteni stabiliti in strainatate, dar nu l-am vazut niciodata cu un strain si niciodata nu a vorbit ceva, cat de cat banal, despre o persoana sau institutie occidentala sau de altundeva. [...] Tin sa mentionez ca foloseste cu deosebita predilectie si dibacie filiera influentei feminine. Face cunostinta cu o femeie, o orbeste cu situatia materiala (masina, calatorii, belsug), o descoase despre tot ce poate spune ea, prietene, prieteni, si o foloseste in continuare ca sursa de informatii, influenta, relatii etc. Are un efect considerabil asupra femeilor, care-l servesc cu bucurie si fidelitate. Cunosc cele de mai sus din relatarile unei prietene care a fost dezamagita pe planul relatiilor intime avute si, probabil ca reactie, l-a demascat putin. La aceasta se adauga observatiile personale care confirma. Pe ultima pagina, la N(ota) O(fiterului), locul unde ofiterul de caz isi trece observatiile, acesta scoate in evidenta, aparent impresionat, „profunzimea si obiectivitatea" caracterizarii de mai sus. Asa o fi. Ce a urmat? Cum s-a descurcat Lucky cu „tranzitia", cum s-a integrat el in democratia originala post-decembrista din Romania? Nu stim, dar putem banui ca bine. Fapt e ca, in 1989, Lucky nu avea decat 41 de ani. Greu de crezut ca s-a „calugarit" brusc dupa deranjul din decembrie. Securitatea, desfiintata de ochii lumii, a continuat sa functioneze ani buni practic neschimbata. In anii '90, agentii acoperiti gen Lucky au fost de o utilitate deosebita in metamorfozarea si „privatizarea" Securitatii sub cele mai diverse infatisari. Dar dosarul de Securitate al lui Lucky nu ne mai spune nimic despre asta. Din el lipseste, oricum, piesa centrala, adevaratul dosar de agent al lui Lucky. Nu avem decat documente oarecum neutre, ca sa zic asa, de pana in anul 1971, apoi documente ale Securitatii interne, respectiv Directia a III-a. Ele dezvaluie doar indirect si fragmentar identitatea comuna a lui Lucky, „Helmut", „Florin" si „Adolf", precum si faptele acestor avataruri, sau macar unele dintre ele. Piesa centrala ramane in continuare in safe-urile serviciilor secrete („cabinetul cu otravuri", cum spune o vorba nemteasca), ca multe alte asemenea dosare. Ele constituie zatul toxic din subconstientul societatii romanesti. Ca Lucky sau Haiducu au existat zeci si zeci, baieti descurcareti, trimisi de Securitate in Occident, cu diverse misiuni, in anii '70 si '80. Cu mana facuta acolo, s-au intors, cei mai multi, in Romania, protejati de vechile complicitati sau chiar profitind de ele. S-au orientat catre pozitiile generatoare de bani si influenta, adica putere. Au prosperat si sunt inca printre noi, mai mult sau mai putin discreti: avocati, consultanti de business, politicieni, oameni de afaceri cu vile la Snagov. Numele unora dintre ei au aparut in presa in legatura cu stilul lor de viata si afacerile pe care le invart; iar intr-un caz relativ recent (Dan F.), in legatura cu decesul sau, in vara lui 2012. Odihneasca-se...[1].
----------------------------------------------
[1] „Expres Magazin", editia tiparita nr. 4/ iulie 2014 si in editia on-line din 2 august 2014 http://www.expresmagazin.ro/potretul-unui-agent-al-securitatii-trimis-in-germania-sa-l-asasineze-pe-emil-georgescu-de-la-radio-europa-libera-spionul-de-ieri-milionarul-de-azi/

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page