Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Interviu cu E. S. Vasile Popovici, Ambasadorul României în Portugalia














         “Nu e exclus ca in viitor Occidentul sa priveasca intr-un mod mai nuantat si mai obiectiv prezenta romanilor pe piata muncii occidentale.”


- Excelenta, in Portugalia sunt multi romani, desi poate nu la fel de multi ca in Italia sau in Spania. Au reusit acestia sa se integreze in societatea portugheza sau mai sunt multe de facut pentru ca si concetatenii nostri sa fie tratati, respectati la fel ca brazilienii sau marocanii  naturalizati  in Peninsula Iberica?

- Romanii din Portugalia sunt in marea lor majoritate stabilizati, oameni cu rostul lor. In 2011, cand am preluat Misiunea de la Lisabona, erau probabil 45-50 de mii de romani. Unii au plecat in Franta, Germania, Marea Britanie si chiar in tari nordice, incat numarul lor a scazut azi la circa 35-40 de mii. Cei mai multi provin din zone rurale din Transilvania. Sunt oameni muncitori, seriosi, care au castigat respectul portughezilor. Din fericire, in ultimii ani au cam disparut si retelele de cersetorie si furt, intotdeauna vizibile si devastatoare in termeni de imagine publica. Avem inca probleme cu traficul de fiinte umane exploatate prin munca, iar victimele sunt romani din zone foarte sarace din tara. Capii acestor retele sunt cel mai adesea romi din Romania. Insa impactul mediatic al fenomenului, altminteri cu consecinte umane teribile, nu e semnificativ. Combaterea noului tip de sclavagism a fost una dintre prioritatile mele in primii ani ca ambasador al Romaniei in Portugalia, Dar, ca sa rezum, romanii din Portugalia au nume bun, nu am simtit ca ar fi tratati mai putin bine decat brazilienii sau decat putinii marocani rezidenti aici; acestia nu sunt de altfel mai mult de cateva mii, ceea ce poate uimi tinand cont de proximitatea geografica.

- Cum vedeti integrarea romanilor care vor dori sa lucreze, intr-un viitor mai apropiat sau mai indepartat, in alte tari UE, avand in vedere exodul de refugiati din tarile arabe, milioane de musulmani care au luat cu asalt Europa?

- Nu cred ca romanii au de pierdut de pe urma exodului sirian, afgan si irakian. Mi se pare ca acolo unde noi avem o problema majora de imagine (Franta, Marea Britanie, Elvetia, tarile nordice) din cauza retelelor de trafic de fiinte umane, concentrarea mediatica asupra multimii de dificultati legate de exodul provocat in principal de razboiul din Siria si Irak a ocultat pentru moment, dar doar pentru moment, neplacerile produse de infractionalitatea si incivilitatea de origine romana. Nu e exclus ca in viitor Occidentul sa priveasca intr-un mod mai nuantat si mai obiectiv prezenta romanilor pe piata muncii occidentale, insa cred ca mai avem mult de facut pana sa atacam cu adevarat problema fundamentala a retelelor de trafic de fiinte umane. Observati ca nu vorbesc despre cersetorie si furt la modul general si nici despre romi la modul general. In marea lor majoritate, romii care cersesc si fura in Occident sunt ei insisi principalele victime ale capilor de retele care-i exploateaza, cei din urma fiind romi la randul lor in buna parte. Atata vreme cat aceasta adevarata mafie nu este combatuta eficient, este putin probabil sa punem capat fenomenului care a dat o lovitura teribila imaginii noastre in strainatate. Cum ii recunoastem pe capii retelelor? Nu cred ca e nevoie de tehnica sofisticata, e destul sa vedem cine ridica acasa palate si din ce fonduri.



- Inainte de a veni la post in Portugalia, ati fost ambasador in Maroc, in spatiul arab nord african. Se poate spune ca sunteti un cunoscator al situatiei geopolitice din zona. Credeti ca ar fi fost posibila prevenirea migratiei din zonele de conflict, avand in vedere ca milioanele de refugiati de culturi si confesiuni religioase diferite pot genera mari convulsii socio-economice pe continental european? Este lumea occidentala pregatita sa faca fata acestei noi provocari sau a fost prinsa pe picior gresit?

- Ar fi fost posibil sa prevenim migratia masiva de azi, daca am fi inteles din timp efectele primaverii arabe, ce s-a dovedit a fi un esec major. Dictaturile arabe, ce s-au intins pe durata a zeci de ani, au generat pe propriul lor teritoriu crime si masacre ce au lasat urme de nesters in memoria colectiva. Consecintele acestei politici represive au fost inabusite vreme indelungata. Caderea dictaturilor, cele mai multe provenind din miscarile “de stanga”, “de eliberare”, sprijinite, la origine, de Moscova, au deschis calea haosului islamist. Acesta a fost in 2011 si este si azi curentul cel mai bine organizat. Pe de-o parte. Pe de alta parte, europenii au preferat sa ignore faptul ca pe teritoriul turc, in Liban si Iordania s-au instalat valuri, valuri de milioane de refugiati. Aceasta problema parea sa se petreaca pe alta planeta, nicidecum la portile Europei. Nu suntem pregatiti sa facem fata provocarii exodului cauzat de instabilitatea din Orientul Mijociu si Apropiat. Nu fiindca ne lipsesc mijloacele financiare si logistice, ci pentru ca fricile induse de exod pot produce rapid mutatii politice catastrofale in Europa. Acesta e cel mai mare pericol in momentul de fata, preluarea puterii de catre extremistii de dreapta si de stanga, antieuropeni si antiliberali. Si pentru a va raspunde intr-un fel mai personal, marturisesc ca experienta marocana imi da alta perspectiva asupra lumii musulmane, lipsita de temerile, de cele mai multe ori bazate pe ignoranta, fata de aceasta lume.

- Domnule Ambasador, despre Portugalia se spune ca este o tara cu o economie avansata, standarde ridicate de viata  si infrastructuri de inalta calitate, precum cea rutiera, conform "Global Competitiveness Report”. Fructifica romaníi indeajuns oportunitatile de cooperare tehnica, economica, academica, culturala cu aceasta tara  sau informatiile comunicate de Ambasada sunt ignorate? Aveti vreun mesaj pentru institutiile publice sau private, pentru  mediul corporativ, pentru asociatia patronatelor din Romania?



- Sunt foarte optimist in legatura cu cooperarea economica romano-portugheza. Aceasta a fost mereu in crestere, chiar si atunci cand Portugalia a plonjat pentru a doua oara in criza, in 2011. Anul acesta, schimburile noastre comerciale vor trece de o jumatate de miliard de euro; inca nu avem cifrele definitive pentru 2015, dar am convingerea ca vom reusi aceasta performanta. Portugalia ocupa, in plus, locul 21 printre investitorii straini in Romania. Am inceput un program ambitios militar (F-16), ce ar putea sa continue. Pe scurt, incetul cu incetul romanii si portughezii ajung sa se cunoasca, pas esential pentru a construi increderea ce genereaza afaceri.





- Va numarati printre intelectualii care, dupa 1990, au  ales cariera diplomatica.  Daca n-ar fi fost Revolutia din decembrie 1989,  privind in urma,  credeti ca ati fi avut sansa sa intrati in randurile Corpului Diplomatic?

- Trebuie sa va marturisesc ca in ultimul an de liceu, silvic, inchipuiti-va!, visam, dar era doar un vis naiv, fara nici cel mai mic suport si perspectiva, ca voi fi diplomat. Culmea e ca in ultima luna de facultate (franceza-romana la Universitatea din Timisoara, azi Universitatea de Vest),  ofiterul de Securitate din Universitate, Lup Tepelea pe numele sau, in urma unei povesti care ar merita si ea sa fie povestita, dar poate nu aici si acum, mi-a propus sa intru in diplomatie. Terminasem cu media generala 10 in toti anii de studii si cu diploma de merit; eram doar doi absolventi din tara care reusiseram performanta asta cam de prost gust…. Aveam si ceea ce in ochii regimului se numea “dosar corespunzator »: extractie rurala, fara rude in strainatate… L-am ìntrebat atunci  pe ofiterul respectiv, ce presupune intrarea in diplomatie. Raspunsul ofiterului: “sase luni la scoala noastra de la Baneasa”.  Dupa care puteam sa plec in strainatate, mirajul suprem. I-am cerut un ragaz ca sa-i dau raspunsul, sperand sa fi fost o propunere in treacat si sa uite.  Dar n-a uitat si a revenit, iar eu i-am spus “nu”, cu argumentul ca am ales sa fiu scriitor. Am continuat in felul acesta sa predau, timp de noua ani, la o scoala de cartier din Timisoara, cea mai napastuita din oras, fara exagerare. N-am regretat niciodata, dar nici n-am uitat nicio singura clipa care era pretul diplomatiei lui Ceausescu. De aceea, arunc o privire avertizata in directia diplomatilor care ne-au ramas din acei ani, fiindca stiu ce stiu. In diplomatie am intrat in 1998 si datorez aceasta sansa la trei oameni, Andrei Plesu, Nicolae Manolescu si Valeriu Stoica.

- Ca profesor si diplomat, ce sfaturi ati dori sa le dati elevilor si studentilor din Romania care asteapta cu nerabdare sa termine studiile si sa plece peste mari si tari, convinsi fiind ca  pe meleaguri straine  toti vor  gasi paradisul terestru?

- Mi-as dori enorm sa-i pot convinge pe tineri ca Romania este locul unde ei pot construi paradisul terestru, cum ziceti.Mi-as dori ca ei sa-si propuna sa infranga conservatorismul si detestabilele obiceiuri iesite din lunga noastra tranzitie. Trebuie sa existe o cheie care sa deschida perspectiva pentru ca tinerii sa ramana acasa. Promit sa ma gandesc la asta, de indata ce ma voi intoarce la Timisoara. E un lucru pentru care ar merita sa ne batem.

Elena CHIRITA / UZPR

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page