Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

SI PIETRELE PLÂNG - POEZII

Harry ROSS



SI PIETRELE PLANG

Au fost oameni. Un El si o Ea
Tineri, frumosi
Fuduli nevoie mare
Anii i-au garbovit
Limba li s-a impleticit
Sufletul li s-a golit
De iubire
Treptat, tot ce aveau uman
S-a pulverizat
Deodata s-au prefacut
in doua monumente
De piatra
Diformi, greoi, surzi si orbi
Viata se scurse din ei cu temei
si tot ce a mai ramas  
Pe chipul lor lor erau  niste cavitati
 cu lacrimi alinecare se revarsau
prin orificii mici, delicate,
una, doua, trei bobite sarate
asta la nesfarsit
pietrele plangeau,
altceva nu stiau
mai plang si acum
in jur e o balta verzuie
in care eroii stau rigizi,
nemiscati, inghetati,
nu au nimic omenesc
doar acele lacrimi
ce amintesc
de o vreme indepartata
pe cand erau fiinte animate,
care credeau ca vor trai
pana la adanci batranete
doar din iubire


PAMANTUL SFANT

S-a nimerit sa fiu si eu
un pui de evreu
menit a se aseza
pe pamantul acesta sfant
ar trebui sa-mi port mindria
si nasul pe sus,
orgolios ca nicaieri in lume
nu-i un alt pamant mai sfant
Nu, traiesc doar emotia
cu sentimentul omului
care a avut norocul orb
a fi parte din poporul ales
de El


DESPARTIRI

Totul e randuit dupa carte
Ne despartim incet-incet
De cate o parte
Din viata noastra de dinainte
Pierdem putin din lumina ochilor
Apoi din auz, din puterea muschilor
Se raresc firele de par, dar si bataile inimii,
Oasele se pulverizeaza, somnul se micsoreaza,
Traheea se ingusteaza
si chiar intestinele se lenevesc
splina, ficatul, rinichii  
isi uita menirea, se chircesc
Creierul  e ultimul
Amic care te insoteste
El lucreaza, coordoneaza
Dirijeaza trupul ranit de batranete
Inca traim, speram, visam, dar
Sfarsitul spectacolului e aproape
Asteptam doar gongul final,
Caderea cortinei grele de plus,
Ultimele aplauze ale celor care ne-au urmarit o viata

Acum esti inert
Pleci pentru vecie imtr-o lume
Unde nu-i durere, nici lumina, nici iubire
Doar liniste adanca si o teribila tacere


CUVINTELE

Nu-s caramizi, nici structuri de beton
Cuvintele-s tesute din fire de matase
Delicate, transparente, colotrate,
Ele servesc la constructii de vis
Din cuvinte se nasc catedrale, drumuri suspendate,
Ochiuri de lumina, gradini presarate cu flori
Nu-s caramizi, nici structuri de beton
si totusi supravietuiesc veacurilor, razboaielor, cutremurelor
Fara cuvinte, n-am avea astazi sulurile Thorei,
Cantarea cantarillor, legendele despre Adam si Eva,
despre David si Solomon.
N-am avea povestirile despre miracolele
pe care le-a facut Moshe Rabeinu pentru
a se aseza in Canaan
Cuvintele-s pietre de hotar intre secole,
crengi pentru fructele padurilor,
ramuri  intre oameni, juraminte intre frati...
Din cuvinte s-a nascut lumea de ieri, de azi
si tot din ele se naste ziua de maine
Nimic n-am stii despre nimic
De nu s-ar fi ivit cuvintele
Din miez de suflet, de dor
de inima, de urcusuri spre piscuri plamadite din ratiuni
Cuvantul este lumea, cerul, marile si roua diminetilor
Cuvantul e cuibul Iubirii,
al pacatului si campia pe care pasc mioarele.
Noi, tu, el si tot ce ne inconjoara
turnate-s in cuvinte tesute din fire de matase.
-----------------------------
Harry ROSS
Israel, mai 2016


Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page