Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Barda bunicului

Mihai Ivan, Spania   
 
Copil fiind, vacantele mi le petreceam la tara... acolo unde universul se contura intotdeauna favorabil mie, micul print. Pasarile, vietati ale cerului si animalele din ograda mare coabitau intr-o armonie naturala, aproape chimica. Gazele din iarba de un verde unic, nemaiintalnit, isi petreceau nuntile cu acelasi ritual secular, firesc si nestingherit de colo pana colo. Mata isi scutura „motoceii”, neamortita inca de zaduful caldurii miezului de zi. Cotcodacitul gainilor ne amintea ca porcul vecinului din fata casei avea sa consume, inca o tura din cursa lui sisifica, carand povara lantului greoi. Doar norii de praf ridicati de acesta umbreau rutina zilei senine.

- Costica! Costica!, se auzea vocea blajina a bunicii chemandu-si barbatul zvelt care dainuia inca prin atelierul de tamplarie. Masa e gata! Bunicul, caci el era cel chemat, intruchipa autoritatea barbatului din satul romanesc al acelor ani, mester de referinta, respectat si cautat deopotriva de la oras pana-n catunele rasfirate din paduri. Acolo, impasibil si imperturbabil, isi ascutea unealta cu abnegatia soldatului disciplinat, asteptat pe campul de lupta si al carui protagonist era el insusi, avand convingerea deplina ca trebuie sa duca misiunea la bun sfarsit, fara tema si fara ezitare. Cuminte, asezat alaturi si dimensionat in lumea ai carei actori imi erau colegi de joaca si izbande, ma gaseam eu. Simteam emotia, acea teama care iti place, care te inundata de mister si care te tine, totusi aproape, care-ti impune respect. Taisul curbat al armei de temut, scurta si nefiresc de dibace in maini pricepute, ma fascina. Era ca o biblie a secretelor meseriei de tamplar, a vietii, a periplului nostru prin lume, a mortii! Asemeni luptatorului care-si expune tocul armei cu dragoste si mandrie, aflata in locasul ei rezervat inca de la zamislirea bancului de tamplar, o excrescenta lemnoasa faurita cu arta mestesugarului de odinioara, alaturi de rotile de car, se odihnea ea, barda bunicului.

Sa ne adunam fratii imprastiati prin lume, caci impreuna incapem cu totii!

Otelul rece ce scanteia in lumina soarelui, capata in viziunea mea puteri supranaturale. El lovea direct, sacadat si-aproape in tacere butucii, transformadu-i, indrituit de un proces artizanal, dar si contemplativ, fauritor al rotilor de car. Etapa spitelor, a lustruirii, coacerii si-a fierariei urmau firesc si ciclic. Eram martor in tacere al unui proces caruia nimeni nu indraznea sa-i ceara socoteala. Anii au trecut, eu am crescut, m-am transformat asemenea butucului in roata carului ce nu avea sa fie terminat. Euforiei „revolutiei” i-au succedat, progresiv, implementarea coruptiei alaturi de culorile nationale, a mediocritatii, lacomiei, a invrajbirii neamului, a sovinismului. Ura etnica avea sa ne surprinda doar pentru putin, iar rautatea sa ne devina a doua noastra mama. Tarziu si peste ani de pribegie, ma aflu din nou in pragul vechiului atelier de tamplarie. Ma gandisem mult la acest moment, il pregatisem oarecum... dar ce folos, cand inima-mi batea sa-mi sparga pieptul. Da, ea asteptase, era acolo. In excrescenta bancului de lemn, tocita, mai subreda de coada am regasit... barda bunicului. Nu se ratacise, ci dainuise nepasarii si indolentei, se incapatanase sa supravietuiasca metamorfozei generale. Astepta, in ungherul sau, vremuri de judecati mai drepte, simple, populare si, cand, avand o noua coada in maini pricepute, ea sa-si continue ritualul vremelnic intrerupt!

Astazi, avem datoria implicarii generale, totale, a recrearii timpului cand barda bunicului era fauritor, condei, cuvant si sarbatoare, a timpului cand impreuna vom putea trai in Romania celor ce o merita. Sa ne adunam fratii imprastiati prin lume, caci impreuna incapem cu totii! Azi, mai mult ca oricand, este nevoie ca barda bunicului sa-mparta dreptatea celor multi!

Grafica - Ion Maldarescu

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page