Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Vederi de pe prispa - Tu de unde esti de fel ?

Prin geam intrau vatalucii laptosi ai zorilor, in sticla de „Metaxa“ mai era un deget de turnat, ochii rosii de la fumul de tigara refuzau insa sa mai vada clar conturile diminetii, iar cei doi barbati, aflati la masa vorbeau de-o noapte intreaga despre patrie si unde e de fapt „acasa“. Unul, plecat de curand din Germania in Brazilia, eu veneam cu un an in urma din Romania si ma stabileam prin plaiurile „misteriosului Nürnberg“. Cand deodata ochii interlocutorului stralucira viu si cu patima cand zise :
Daca ai plecat in lume, „acasa“ e peste tot, dar de unde esti de fel trebuie ingropat si ascuns intr-un colt al inimii, altfel nu te vei simti acasa nicaieri si niciodata.

Satul Mica de pe Somes

Aterizarea la Cluj a decurs lin, o ora si jumatate de zbor de la Nürnberg, si am ajuns pe plaiurile Ardelene de unde trebuia sa ne continuam calatoria catre tara Maramuresului. Turismul ardelean se straduieste sa faca fata cerintelor europene suferind, ca mai toata tara, de lipsa unei infrastructuri adecvate. Am inchiriat o masina in prealabil si mare ne-a fost surpriza, cand iesind din sala de sosiri a aeroportului ne-a intampinat ca pe un VIP, un cartonas cu numele scrise tinut de un tanar. Era de la compania care ne punea la dispozitie masina inchiriata si ne astepta sa mergem sa incheiem formalitatile. Firme cu renume in acest serviciu nu au o asemenea procedura !
Cum sa spui unei tinere de 16 ani unde e casa si de unde esti de fel ? Gandul nu-mi da pace asa ca, inainte de a ajunge la Dej, am cotit-o spre Beclean urmand indicatiile GPS-ului programat cu satul Mica. Comuna Mica |
Pe nepoata mea cea mare o muncesc gandurile de unde au migrat bunicii ei. Asa ca uita-ma la fata locului ca sa-i povestesc de fapt de unde au migrat bunicii mei. Satul ne intampina cu strada asfaltata, case randuite de gospodari, biserici dupa credinta si traditie, cea ortodoxa si cea greco-catolica, iar familia fratelui bunicii mele, si ea ajunsa la varsta senectutii, cu aceeasi atitudine molcoma, ardeleneasca, plina de sentimente insa ce greu se dau pe fata, dar umezesc ochii. „Tii minte cum duceam bivolii la apa,  cum ne imbaiam in Somes si cum ne certam apoi la intoarcere cine manca farfuria mai mare cu gris cu lapte ? Prin ceata varstei revad acele vremuri cand unchiasul Simion mulgea bivolita ce dadea un lapte care puteai sa-l ungi pe paine. Si cearta intre copiii de-atunci, care sa ia farfuria mai mare de gris cu lapte, mi-a revenit in amintire.
Vizita a fost din pacate prea scurta. Am plecat cu daruri in portbagaj : Palinca facuta din perele de langa casa, vin din vie, tinut de cativa ani la invechire, branza de oaie, ce avea omul la repezeala la indemana. L-am rugat pe Dumnezeu sa ma tina in vigoare ca sa-i mai pot vizita odata.

Acasa la Ioana

Contact Pensiunea Popasul din Oncesti, Maramures
Nu luati ca reclama un loc unde te mai poti simti om si unde turistul e ca la el acasa. Am venit ca prieteni si ne-am despartit dupa cinci zile de sedere peste sfintele sarbatori de Paste cu regret si inima plina de recunostinta fata de gazdele noastre. In acest obiectiv turistic, Europa a investit fondurile cel mai efectiv. Este ce am visat sa devina Romania in 1990, dupa schimbare, si ma gandeam cum or sa arate aceste plaiuri natale dupa ani de zile, pastrandu-si specificul miraculos si aparte dar sprijinit de tehnica moderna si binefacerile progresului occidental. Turistul satul de cinci stele, de multe ori inselatoare si cazatoare, ce vrea sa cunoasca locurile si oamenii lor, sa se simta acasa, in familie, rasfatat si slujit cu demnitate si nu cu servilismul sau nepasarea grotelor cu stele multe, acela, vine aici, la Oncesti, la Ioana. Va parasi acest loc cu durerea despartirii in inima si va intelege ce multi oameni politici, la Bruxelles sau undeva aiurea, chiar din Romania nu vor – sau nu pot – sa-nteleaga : Europa noastra trebuie construita asa cum si-a construit Ioana casa. Cu tehnica moderna, cu respect fata de progresul tehinc dar si pentru locul de unde vii sau te-ai nascut. Ioana o rupe pe englezeste isi da silinta sa fie un om deschis pentru toti oamenii din lume, Ioana stie si limba tarii si-o vorbeste cu acel grai si zambet ardelenesc, maramuresan, molcom, si judecat, ca si muntii blajini rotunjiti ai Maramuresului. As impinzi acest articol cu multe fotografii facute la fata locului, dar nu va obosesc decat numai cu una : acest japonez care vine an de an, din Tokyo la Oncesti, sa vada oamenii si locurile, sa se simta ca la el acasa :

Si noi am fost cu prietenii de sarbatori. Sfintele Paste si noaptea de inviere de la manastirea Barsana e un spectacol feeric, plin de datini si de lumina provenita de la miile de lumanari aprinse. Satul propriu zis e totusi rasfatat de turism, prietenii cazati la Cabana Izei au fost deceptionati de raceala serviciilor si mai ales de raportul necuviincios de prost intre pret si calitatea serviciilor prestate. Ca peste tot acolo unde banul turistului rasfata gazdele uitand ca raportul ar trebui sa fie invers.
Colindand Maramuresul pe la Ocna Sugatag, Cavnic, Baia Sprie respiri aerul muntilor vulcanici si al bogatiilor neferoase ascunse in misterele minelor ce le mai banuiesti in spatele multor ruine industriale din aceste localitati. Drumurile sunt practicabile, nu ideale dar nici pline de hartoape si capcane ascunse ca prin alte locuri. Infrastructura maramureseana e in reparatie continua dupa cum primariile au sau n-au banii necesari. Dar, poate mai mult ca-n alte parti, oamenii fac ceva pentru frumusetea locului lor de fel. Muncesc prin occidentul european, se intorc si construiesc case faine si trainice, respectand chiar farmecul arhitecturii locale, lemnul fiind materialul principal de constructie, portile falnice pastrand acel iz dupa care e numit si raul principal al tarii -  Iza. Nu poti trece cu vederea acest caracter local ne mai intalnit nicaieri in Europa si nu poti fi nepasator la ceea ce vezi ca impletire a modernului cu traditia.


De fel si din Ardeal !
Raspunsul la intrebarile unde-i casa si de unde esti de fel si-l da fiecare azi in felul sau. Cine va preamari casa si va uita de unde-i de fel, va fi considerat un apatrid, lipsit de sentiment patriotic. Cel care va preamari de unde-i felul va fi un nationalist, stramtorat, lipsit de sentimente de solidaritate europeana sau global-mondiala. Reteta: mergeti in Maramures, la Ioana, mergeti in Ardeal, la Mica si veti gasi raspunsul, veti descoperi legatura ce uneste Romania, Ardealul, Maramuresul cu Europa si cu lumea intreaga. Veti vedea ca politica nu cunoaste din pacate acest balans intre casa si felul locului de unde vin oamenii pe care-i reprezinta. Si veti intelege de ce raspunsul la intrebarile unde ti-e casa si de unde esti de fel nu reprezinta, nu trebuie sa reprezinte nici-o contradictie. Da ! Exista acei care pot spune ca sint de fel dintr-un loc unde le e si casa inca. Dar multi, foarte multi dintre noi si dintre cititorii acestor randuri vor dezgropa locul de fel din suflet si din inima de unde l-au ascuns si inghesuit si se vor simti la fel de bine acolo ca si in casa lor. Ardealul m-a invatat sa pot intelege ce prietenul meu mi-a spus dupa o sticla de cognac bauta o noapte impreuna cu atata ardoare si patima referitor la aceste notiuni : casa si felul locului de unde vii, chiar diferite fiind, sunt sapate amandoua in sufletul si inima migrantului de azi.
Robert Pugler,  05.05.2016
Fürth / Germania


Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page