Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

O natiune în doua state separate

  Galina Martea

Un zid, un perete de beton mare si inalt despartea un neam, un popor, o natiune. Un zid care dupa cateva decenii de ani de rezistenta si prezenta  in viata unui popor a fost demolat prin ironia sortii, prin destinul istoriei. La caderea zidului (Zidul Berlinului sau Cortina de Fier) au contribuit multi factori, insa factorul cel mai important al acestuia au fost prezenta teoriilor si reformelor ale lui  M.Gorbaciov prin asa-numita „Perestroica” si, totodata, prin comportamentul echilibrat si pasnic al Uniunii Sovietice, condusa in acea perioada de acelasi M.Gorbaciov (distins cu Premiul Nobel pentru Pace, 1990). Totodata, destinul si actiunile „Perestroicii” au reformat si au reusit sa schimbe o lume intreaga, o Europa, un sistem comunist, o Uniune Sovietica.
    Schimbarile si reformele istorice ale omenirii ce se produc si au loc in viata tuturor tarilor si statelor de pe mapamond reprezinta o realitate care este intr-o permanenta miscare si evolutie atat prin destinul fiintei umane, cat si prin destinul istoric al oricarei natiuni. Reformele ce au loc si se produc intr-o societate toate, la randul lor, isi fac prezenta prin viata omului, care este parte componenta din societatea sau statul respectiv. Societatea, forma de existenta sociala pentru fiinta umana, este terenul in care au loc reforme si schimbari de ordin social, cultural, politic si economic. Prin aceasta forma a existentei, societatea este un spatiu prin care omul reuseste sa se afirme, sa-si produca si sa-si reproduca existenta, sa-si satisfaca propriile necesitati si dorinte caracteristice proceselor ce decurg intre viata-om-societate. Tinand cont de aceste afirmatii, atunci omul si societatea urmeaza a fi stapani pe propria lor viata si propriul destin pe care trebuie sa-l traiasca prin prezent si viitor.
    Un zid de beton intre doua state cu acelasi grai, dar cu destine diferite pe parcursul dezvoltarii factorului uman si a actiunilor istorice ale timpului. Doua state cu acelasi nume separate de o constructie, fiind creata de un sistem sovietic invaziv si abuziv, care, in timp, a afectat milioane de vieti omenesti atat spiritual, cat si moral. In cele din urma,  prin marea dorinta, aceste state prin cultura si mentalitatea lor au reusit sa se reuneasca, iar acel zid de beton al vremurilor si-a pierdut valoarea, fiind demolat si trecut in pagina istoriei. In timp,  Germania reunita a reusit sa-si reformeze structura si continutul societatii, avand la baza o limba, un grai, o cultura. Aceste valori de o importanta inegalabila au reunit, in timp, un popor, o natiune... Un exemplu remarcabil!
    O situatie, poate identica, este, a fost si mai ramane, cu regret, inca in Sud-Estul Europei. Un factor regasit in aceleasi valori ale omului, avand la baza o limba de comunicare, o traditie, o cultura, o natiune. O situatie, poate neidentica, doar prin neexistenta acelui zid de beton. Dar, dupa parerea mea, ar fi fost mai bine cazul sa fie acelasi perete de beton pentru ca „azi” sau „ieri” putandu-l demola si pastra doar in amintiri si pagini ale istoriei.
    Doua tari care inca mai sunt la o rascruce de a-si decide soarta reunirii.
    Anul 1918, 27 martie, unirea Republicii Democrate Moldovenesti cu Regatul Romaniei – 02 august 1940; cu exceptia, iunie 1941 (stare de razboi mondial) – martie 1944. Ulterior, acelasi sistem sovietic abuziv, creatorul zidului intre Germania de Est si Germania de Vest, a construit acelasi perete de beton, la figurat, intre Romania si Basarabia, dar cu o conotatie mai dura si mai rezistenta in timp. Sistemul sovietic a reusit sa dezbine si sa desparta un popor/o natiune cu aceeasi limba, cultura si traditii. Pe parcursul catorva decenii natiunea romana divizata continua sa-si traiasca viata. Pe parcurs, schimbarile si modificarile ce au avut loc in cadrul Europei  dupa anii 1989 si-au spus cuvantul si s-au reflectat si in cadrul R.Moldova, ca rezultat, obtinerea independentei din 27 august 1991 si recunoscuta ca stat-membru al ONU. Acest eveniment istoric   a pus capat unui regim si unui sistem politic totalitar, dar nu a solutionat in deplina masura problema ce tine de identitatea poporului roman. In cazul dat, teoriile „Perestroicii” nu si-au facut efectul si nu au functionat pana la sfarsit, precum in cazul Germaniei. R.Moldova, prin formele sale de guvernare, cu continutul si  comportamentul  factorului uman este un model mai dificil si cu mult mai complex al desideratului. Omul, factorul uman al societatii si parte componenta a R.Moldova, este dezechilibrat si nu cunoaste esenta valorilor adevarate prin care se regaseste. Populatia tarii, cat si insusi statul, este influentata in mod direct si indirect de multi factori interni si externi (in special, dinspre rasarit) care dezorienteaza si impiedica luarea deciziilor de reintregire a neamului romanesc. Acesti curenti straini prin gandire si ideologie afecteaza o mare parte a populatiei bastinase, cat si pe unii oameni de stiinta/intelectuali care argumenteaza contrariul adevarului istoric. Un factor destul de evident care mai impiedica in luarea deciziilor pentru o eventuala reunire cu Romania  se frofileaza si prin faptul ca R.Moldova este o tara peste masura de rusificata, limba rusa fiind limba de comunicare interetnica atat pentru minoritatile nationale de etnie ucraineana, rusa, gagauza, bulgara, altii, cat si pentru o mare parte din bastinasii considerati moldoveni. Totodata, prin nivelul culturii si al mentalitatii omului, care s-a format pe parcursul deceniilor, luarea deciziilor  si realizarea in practica a evenimentului istoric de reunire, cred, mai ramane o problema de viitor.  Urmeaza ca poporul sa mediteze si sa decida cu luciditate acest factor al istoriei, urmeaza sa mediteze si sa decida, in acelasi rand, si clasa politica  si toti acei ce guverneaza tara, care trebuie sa-si reformeze de urgenta continutul mentalitatii. In acest context, as completa ca potrivit datelor statistice elaborate prin recensamantul din 2014 se considera „vorbitori de limba romana declarati  etnici romani” doar 23,2% din populatia tarii, astfel fiind considerati ca minoritate nationala in propriul stat (Biroul National de Statistica, Chisinau), iar conform Constitutiei, articolul 13, limba de stat se numeste „moldoveneasca”. Cu regret, dar aceasta este o realitate.
    R.Moldova, fiind o tara destul de saraca (ultimul loc in clasamentul european si printre ultimele locuri clasament mondial), declinul luandu-si startul din anii 1990, are o multitudine de probleme de ordin social, politic, financiar care afecteaza imaginea tarii atat in plan national, cat si mondial, inclusiv, avand datorii interne si externe de proportii exagerate (datoria externa in 2014 a fost de 6,495 miliarde dolari S.U.A. sau aproape cota egala cu valoarea PIB-ului. Datele Bancii Nationale a Moldovei). Toate acestea sunt o povara destul de grea pentru societate si popor. Pe langa problemele de ordin economic si social,  tara mai are de solutionat si conflictul politic cu Republica Moldoveneasca Nistreana (parte din R.Moldova), declansat odata cu proclamarea independentei din 27 august 1991. Acest conflict, care dureaza de multi ani, urmeaza a fi solutionat prin negocieri pasnice cu factorii de decizie interni si externi, cu implicarea la masa tratativelor atat a Uniunii Europene, atat a organismelor internationale competente in domeniu, cat si a Rusiei, care este implicata in acest conflict. Prin solutionarea  acestuia, unde ar urma sa fie respectate drepturile omului cat si integritatea statului, totodata, speram ca vor fi solutionate si restul problemelor ce tin de identitatea poporului si a natiunii. Aici, ar fi cazul de mentionat ca in cadrul celei de a 19-a reuniune anuala a OSCE din 6-10 iulie 2010, la OSLO (cu participarea a 56 tari, inclusiv R.Moldova, Italia, Germania, Franta, Romania, Turcia, Rusia, etc.,), au fost abordate si problemele R.Moldova, precum „crima organizata si coruptia” si „conflictul transnistrean”.  La acest forum, dna Walburga Habsburg Douglas, raportor pentru Moldova, a accentuat faptul ca: „Criza pe care o parcurge R.Moldova nu este una politica, ci una constitutionala. Pe de alta parte, concluzia este ca avem prieteni si dusmani in toata lumea, dar cel mai mare dusman al nostru este neunirea noastra.” (Iurie Colesnic, „Moldova a obtinut o mare victorie la OSCE”, Timpul.md, 14.07.2010. Disponibil: http://www.timpul.md/articol/iurie-colesnic-%E2%80%9Emoldova-a-obtinut-o-mare-victorie-la-osce%E2%80%9D-13271.html).  
    Un lucru este cert, ca atat Romania cat si o parte din populatia R.Moldova recunoaste adevarul istoric al evenimentelor si fenomenelor prezente. In cazul reunirii intregului popor roman, atunci nici pentru Romania ( daca sa abordam o realitate) nu ar fi usor de preluat in componenta sa un stat falimentar la toate treptele de existenta sociala si cu datorii interne si externe de miliarde de dolari. Insa, cu siguranta, atat Romania cat si R.Moldova sunt constiente de acest lucru. Dar, indiferent de toate, un lucru este cert, ca reintregirea natiunii trebuie sa fie realizata in termeni de valori/adevar si necesitate istorica, necatand la faptul care este nivelul de bogatie sau saracie a ambelor state romanesti. Bogatia si valoarea unui stat si a unui popor se recunoaste prin nivelul culturii si al identitatii nationale, prin intelectul uman si nivelul mentalitatii, prin cuvantul exprimat pentru  o singura dorinta. Prin marea dorinta, cred, se va reusi in cele din urma reintregirea neamului romanesc, indiferent de criza politica, economica si sociala destul de evidenta si prezenta in viata omului si a societatii. Iar pentru a pune accent pe valoarea si importanta unui popor, atunci urmeaza a fi respectate procesele existentei umane, bazate pe idealuri si realitati. In caz contrar, prin nerespectarea acestora, fiinta umana-omul-societatea devin victime ale acestor fenomene care exista in afara constiintei omenesti si independent de ea…

                                                                                                   Galina Martea, dr.,
                                                                                                   membru al UZPR


Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page