Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Anul Nou Evreiesc (Ros Hasana), 8-9-10 septembrie 2010 (1 Tisrei 5770-5771)

Se apropie o mare sarbatoare la evrei, Anul Nou Evreiesc 5770/5771, care se sarbatoreste timp de doua zile (9 -10 septembrie 2010) incepad din seara de 8 septembrie 2010.

Ros Hasana (Anul Nou) este ziua supranumita de Cap al Anului (in ebraica ”ros”= cap; ”sana” = an), Yom Ha Zikaron (Ziua Amintirii, evreii comemoreaza crearea lumii si-si amintesc de responsabilitatile poporului ales de Dumnezeu), Ziua Judecatii, ziua nasterii lumii si a omului de catre Creator.

Salutul obisnuit al evreilor in aceasta perioada este ”Sana Tova!” (in ebraica ”Sana” = an; ”tova” = bun), adica ”Sa ai un an bun!”

Data Anului Nou variaza in fiecare an deoarece calendarul evreiesc este lunisolar, cu 12 luni, dar schimbarea anului se produce toamna, in septembrie - octombrie. Anul Gregorian 2010 corespunde anului 5770 ebraic. In Israel se folosesc ambele calendare. Cele 12 luni din calendarul ebraic corespund, in ordinea lor cu cea a zodiilor lunare. Ele sunt aceleasdi, ca ordine si denumire, cu o singura exceptie: in locul zodiei racului este capricornul si invers.

Lunile anului din calendarul ebraic sunt: 1. Tisrei (septembrie - octombrie); 2. Hesvan (octombrie - noiembrie); 3. Kislev (noiembrie - decembrie); 4. Tevet (decembrie - ianuarie); 5. Svat (ianuarie - februarie); 6. Adar (februarie - martie); 7. Nisan (martie - aprilie); 8. Yiar (aprilie - mai); 9. Sivan (mai - iunie); 10. Tamuz (iunie - iulie); 11. Av (iulie - august); 12. Elul (august - septembrie).

Dupa traditia iudaica talmudica (in ebraica ”talmud” are sensul de studiu, invatatura), in Talmudul de Ros Hasana se mentioneaza ca poporul evreu are patru inceputuri de an:

1. La 1 Tisrei este Anul Nou dupa ziua na?terii lumii, momentul cand a fost creat primul om: Adam, calculat a fi fost in 7 octobrie 3761 i.c. In aceasta zi, an de an, fiecare evreu i?i face o analiza a vie?ii din trecut, se roaga la Dumnezeu pentru iertarea pacatelor si a schimbarii in bine;

2. La 1 Nisan este socotit ca inceput de an dupa iesirea din Egipt si sarbatoarea Regilor. Daca un rege isi incepea domnia inainte cu o luna de Nisan, la inceputul anului (Nisan) intra in al doilea an de domnie; Se considera an nou pentru evrei la iesirea din Egipt deoarece acela a fost momentul cand evreii s-au format ca natiune;

3. La 1 Elul este inceput de an pentru zeciueli. Cand exista Templul, se aducea la aceasta data zeciuiala de animale si recolta;

4. La 15 Svat (ianuarie-februarie), Tu-Bi-Svat, sarbatoarea anului nou al pomilor cand fiecare evreu are obligatia in aceasta zi de a planta puieti si consuma fructe din Tara Sfanta.

Cartile sfinte spun ca aceasta perioada, a Anului Nou, este dedicata exclusiv judecatii, soarta omului urmand sa se pecetluiasca la urmatoarea mare sarbatoare, Yom Kippur, ziua ispasirii. Zilele dintre Ros Hasana si Yom Kippur (zece la numar) sunt considerate ca facand parte din procesul sarbatorii si sunt numite in ansamblu „Cele zece zile ale caintei”. Aceste zile au o incarcatura religioasa aparte, culminand cu Ziua Rascumpararii (Yom Kippur). Cand se refera la aceste zile, Talmudul spune ca, de Ros Hasana, cei care sunt in mod evident drepti sunt inscrisi imediat in cartea vietii, iar cei care sunt in mod clar nelegiuiti sunt inscrisi in cartea mortii si toti ceilalti sunt clasificati ca „Beinonim” (la mijloc). Soarta lor se decide pe baza actiunilor pe care le intreprind in aceste zile. Talmudul spune in continuare ca toti evreii din ziua de azi ar trebui sa se considere „benonim” si in consecinta sa-si indrepte faptele in aceste zile, pentru ca ele pot atarna greu in balanta in care Dumnezeu isi cantareste hotararile.

Cel mai important obicei la Anul Nou Evreiesc este, probabil, suflatul din Sofar (corn de berbec). Sunatul din Sofar simbolizeaza ”trezirea” poporului pentru a medita la faptele sale din trecut si schimbarea in bine a celor rele. De a deveni mai bun fiecare. Sofarul prevesteste Ziua Judecatii si sunetele acestuia se aud in cele doua zile ale Anului Nou. In fiecare zi se sufla din Sofar de la sinagoga, de o suta de ori, folosindu-se patru tonuri diferite. Daca Ros Hasana cade intr-un Sabat (ziua a VII-a de odihna - sambata) atunci nu se sufla din Sofar.

Marele rabin Maimonide considera ca sunetele Sofarului ar insemna atentionarea evreilor, ca si cum s-ar spune:

”Desteapta-te, trezeste-te din somnul tau! Mediteaza la faptele tale si porneste spre pocainta!”

Cornul de berbec aminteste evreilor de sacrificiul lui Isaac. Dumnezeu l-a testat pe Avraham poruncindu-i sa il sacrifice pe fiul sau drag si mult asteptat care era menit sa implineasca promisiunea ca Avraham va deveni tatal poporului ales. Avraham s-a supus, dar inainte sa poata indeplini porunca, i s-a spus sa se opreasca pentru ca si-a dovedit credinta in Dumnezeu si si-a castigat locul ca tata al poporului evreu. In loc sa-si sacrifice fiul, Avraham a sacrificat pentru Dumnezeu, un berbec. Cornul berbecului aminteste de acel eveniment si de meritul lui Avraham si al fiului lui, Isaac.

O alta traditie de lunga durata este numita Tashlikh; un ritual prin care credinciosii merg pe jos pana la un parau sau un rau unde golesc buzunarele lor (in care au avut pus ceva, de exemplu pesmet), simbolizand lepadare de pacatele lor din anul precedent. Acest lucru se face de obicei dupa - amiaza, in prima zi de Ros Hasana.

Practicile sarbatorii au scopul de a indrepta caracterele oamenilor.

Cina de Anul Nou este decorata cu lumanari de sarbatoare aprinse, si de pe masa nu lipsesc fructele proaspete de sezon, in special strugurii.

 

 

 

Printre alimentele traditionale este painea de sarbatoare, cunoscuta cu numele de Halla, in mod normal alba si impletita,prajitura cu miere si pestele (simbolizeaza prosperitate si belsug).

 

 

 

Cele mai populare alimente ce se mananca de Ros Hasana sunt merele si painea inmuiata in miere, simbolizand un nou an dulce.

Dupa ce se mananca mere cu miere, se spune urmatoarea binecuvantare peste fructe:

”Binecuvantat esti, Doamne Dumnezeul nostru, rege al universului, care creaza fructe de copac. Amin.”

 

 

Rodia, este adesea o parte din mancarurile de sarbatoare. Se spune ca 613 seminte, care este numarul de porunci, sau faptele bune, serveste pentru a aminti ascultarea familiei de Dumnezeu, in anul ce a trecut.

 

 

 

 

Apoi se consuma si un fruct nou, impreuna cu o rugaciune de binecuvantare, menit sa dea un alt semn ca a inceput un an nou.

La loc de frunte sunt preparatele din peste; o reteta traditionala este ”Gefilte fish” - se citeste ”Ghefilte fis” (in limba Yiddish inseamna peste umplut) dar care se aseamana cu o racitura (piftie) din perisoare de peste, fara usturoi. Seara de Anul Nou fara gefilte fish este de neconceput pentru evreii originari din Europa de est, traditie culinara ce dateaza inca din Evul Mediu. Pestele ce se consuma, traditional, este crapul, stiuca s.a. Unii spun ca mancarea preparata din mai multe soiuri de peste aduce noroc.

 

 

 

 

 

 

Tuturor celor care sarbatoresc Anul Nou Evreiesc, Sana Tova!

Lucretia Berzintu

7 septembrie 2010, Israel.

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page