Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Referendumul constitutional din 5 septembrie 2010 la Montreal

"Vointa poporului constituie baza puterii de stat. Aceasta vointa se exprima prin alegeri libere, care au loc periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret si liber exprimat. Statul garanteaza exprimarea vointei libere a cetatenilor prin apararea principiilor democratice si a normelor dreptului electoral."
(Codul Electoral)

Stimata Ala Mindicanu, ca presedinta a Comunitatii Moldovenilor din Quebec, Canada, puteti sa ne spuneti in ce consta acest referendum?

Pentru comunitatea noastra referendumul din 5 septembrie 2010 are o semnificatie cu totul deosebita. Este pentru prima oara cand basarabenii din Canada vor putea participa la un scrutin organizat de Republica Moldova. Pana acum votul peste hotare se desfasura doar in incintele misiunilor diplomatice. Multi cetateni vor sa-si spuna cuvantul si sa contribuie la edificarea viitorului european al Republicii Moldova. Suntem nerabdatori si noi, organizatorii, sa vedem cata lume va veni la vot.

Sunt create toate conditiile pentru exercitarea votului de catre cetatenii Republicii Moldova ce au domiciliul in Quebec?

Bineinteles, avem toate conditiile. Autoritatile canadiene au consimtit la organizarea referendumului, sectia de votare este pregatita, membrii biroului electoral sunt informati, asteptam sa soseasca in curand dl Nicolae Popa, consulul Republicii Moldova pentru SUA, Canada si Mexic, cu materialele necesare, stampile, liste, buletine…

Cati moldoveni traiesc in Canada, cu aproximatie? Cati alegatori sunt in Quebec?

Nu stim cu exactitate, dar credem ca in provincia Quebec sunt aproximativ 7 mii de cetateni moldoveni. Asteptam recensamantul din 2014 pentru a avea cifre oficiale.

Daca aveti informatii si despre ceilati moldoveni din Diaspora?

Noi avem in reteaua noastra cateva mii de utilizatori. Aici, la Montreal, avem deja 4 organizatii ale basarabenilor - pe langa CMQ, mai activeaza Asociatia Femeilor, Asociatia tinerilor „Juventus”, FC Club „Moldova”. Mai sunt organizatii ale concetatenilor nostri stabiliti la Toronto. tinem legatura si cu ei.

Pe baza caror documente se poate vota? Dar cei cu documentele expirate?

Se poate vota cu pasapoartele Republicii Moldova, chiar daca sunt expirate. stiu ca la Chisinau sunt multi care se tem de votul diasporei si incearca ingradirea dreptului de vot pentru cei cu pasapoartele expirate, dar cred ca organele abilitate de la Chisinau vor tine cont de practica internationala in acest sens si nu vor permite acest lucru. Sunt convinsa ca si cetatenii cu actele expirate isi vor putea exercita dreptul la vot .

Ce se intampla cu cetatenii care stau foarte departe de sectiile de votare (S.U.A., Canada s.a.)?

Marea majoritate a cetatenilor Republicii Moldova, stabiliti in Canada, sunt concentrati la Montreal si Toronto. In celelalte orase mari sunt mult mai putini. Vom vedea pe 5 septembrie cati cetateni din alte orase vor participa la vot. Canada e mare si nu cred ca vor fi multi din cei care se vor porni la mii de kilometri pentru a vota.

Cate sectii de votare vor fi organizate peste hotare?

Conform informatiilor oficiale, sunt 79 de sectii de votare deschise peste hotare. Pe site-ul www.voteaza.md gasiti toata informatia.

Ce spun sondajele de opinie referitor la acest Referendum?

Sondajele din Republica Moldova atesta un inalt grad de participare la referendum - peste 73% din alegatori vor sa participe la modificarea art.78 al Constitutiei, pentru a putea alege direct presedintele statului.

Aveti vreun mesaj de transmis cetatenilor R. Moldova care au drept de vot?

Mesajul meu este unul de incurajare a cetatenilor Republicii Moldova sa participe, oriunde s-ar afla, la procesul electoral si sa influenteze prin votul lor la dezvoltarea democratica si europeana a Basarabiei.

Inafara temei Referendumului as dori sa ne raspundeti la urmatoarele intrebari:

La 23 august 2010 s-au implinit 71 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop - Molotov. Care va fi viitorul acestui document de neagra amintire, dupa parerea dumneavoastra?

In Declaratia de independenta a Republicii Moldova s-a stabilit atitudinea fata de pactul Moltov-Ribbentrop, citez: „Parlamentele multor state in declaratiile lor considera intelegerea incheiata la 23 august 1939, intre Guvernul U.R.S.S. si Guvernul Germaniei, ca nula ab initio si cer lichidarea consecintelor politico-juridice ale acesteia”. Totusi, o condamnare univoca si hotarata a acestei rusinoase intelegeri intre cele doua regimuri totalitare, fascist si comunist, ambele la fel de criminale, dupa mine, in Republica Moldova inca nu a avut loc. Speram sa se intample acest lucru dupa alegerile din toamna. Visez sa fiu martora unui proces asupra comunismului, asemenea celui de la Nurnberg asupra fascismului.

Cum au sarbatorit moldovenii din Quebec ”Ziua Independentei” si ”Limba noastra cea romana”?

A fost o sarbatoare de suflet cu participarea comunitatii montrealeze de limba romana de pe ambele maluri ale Prutului. Printre oaspetii nostri in aceasta zi a fost cantaretul indragit din Chisinau, Mihai Ciobanu, care a prezentat un program inedit, acompaniat de fiul sau, Mihaita, si de sotia Valentina, ambii violonisti iscusiti. S-a cantat, s-au recitat versuri, s-a dansat. Horele traditionale, sarbele si batutele au tinut pana la miezul noptii. Copiii au recitat poezii dedicate limbii romane, poetii de la Asociatia Scriitorilor de Limba Romana din Quebec, Adrian Erbiceanu, Ionut Caragea si Traian Gardus, au recitat din versurile lor. Eu nu-mi amintesc sa mai fi avut candva o sarbatoare atat de frumoasa, chiar si la Chisinau.

In luna noiembrie se va alege Presedintele Republicii Moldova.

Cine va candida?

Nu cred ca cineva poate raspunde astazi la aceasta intrebare. Abia dupa referendum se vor limpezi lucrurile.

Cine credeti ca ar fi potrivit pentru functia de Presedinte al R. Moldova?

Eu cred ca la Chisinau sunt multi candidati demni de a deveni presedinte. Numai ca un singur om nu poate rezolva problemele unui stat. Orice presedinte mai are nevoie si de o echipa calificata, apta de a produce schimbari majore, de sustinerea intregii societati. Nu cred ca e corect ca toata lumea sa se concentreze la persoana presedintelui si nu a directiei in care merge presedintele.

Daca ati fi Presedinta a Republicii Moldova, care ar fi primele masuri pe care le-ati lua pentru bunastarea poporului?

Nu-mi doresc nici pentru o clipa sa fiu presedinta Republicii Moldova. Dar cred ca orice presedinte ar trebui sa se concentreze la eliminarea coruptiei care distruge sistemul economic al statului si, ce e mai grav, deterioreaza morala cetateanului de rand. Intr-un stat cu cetateni care accepta coruptia ca fenomen (adica sunt gata oricand sa dea si sa ia mita, sa fure, sa recurga la evaziuni fiscale) nu se poate cladi nimic durabil si transparent. Scandalul actual de la Chisinau in cazul Plahotniuc este o dovada ca intreaga societate basarabeana este bolnava de coruptie si ca nici justitia, nici organele de ordine, nici conducerea de varf nu sunt capabile sa intervina eficient, fiind contaminate de acest flagel. O dovada graitoare este chiar cazul Eugeniei Duca: nici pana in ziua de azi nu a fost executata decizia CEDO si Plenului Curtii Supreme de Justitie privind intoarcerea proprietatilor instrainate ilegal (Decizie emisa de CEDO, in urma cu peste patru ani de zile).

Dupa inabusirea Revolutiei tinerilor din Chisinau, la 07 aprilie 2009, credeti ca Vladimir Voronin va avea dreptul sa candideze la functia de presedinte al Repubicii Moldova?

In acest sens exista deja o decizie a Curtii Constitutionale care spune ca Vladimir Voronin nu poate candida la urmatoarele alegeri prezidentiale.

Despre Alianta pentru Integrare Europeana ce ne puteti spune?

Alianta isi are deja locul stabilit in istorie. Este forta care a rasturnat guvernarea comunista, instaurata din 2001. Putem aduce mai multe exemple ale eficientei noii guvernari. S-au intreprins pasi pentru democratizarea sistemului politic, economic si social. S-a liberalizat accesul cetatenilor la informatie. S-a deblocat procesul de aderare la Uniunea Europeana. A fost scoasa sarma ghimpata de la Prut… Bineinteles, exista si multe probleme in sanul Aliantei. Totusi, as vrea sa cred ca se va reusi pastrarea ei, cel putin dupa alegeri. Pentru ca, in opinia mea, cei care doresc cu adevarat integrarea Republicii Moldova in Uniunea Europeana si edificarea unui stat democratic si eficient, trebuie sa-si uneasca eforturile. Nu poti rupe, de unul singur, cercul vicios al coruptiei si mentalitatii autoritare, care mai bantuie spatiul dintre Prut si Nistru.

Referitor la scandalul de spionaj intre Rusia si Romania, care ar fi substratul tuturor motivatiilor acestuia?

Este evidenta dorinta Moscovei de a pastra Republica Moldova in sfera influentei sale. Referendumul care urmeaza la 5 septembrie nu este pe placul Moscovei, pentru ca mareste gradul de libertate civica si consolideaza societatea in jurul unor noi valori. E mai greu sa te intelegi cu un presedinte ales de intregul popor. Scandalul de spionaj are drept scop, dupa mine, tergiversarea procesului de integrare a Republicii Moldova in Uniunea Europeana si de apropiere a acesteia de Romania.

De curand ati fost in Republica Moldova. Cu ce impresii v-ati intors la Montreal?

Daca e sa excludem canicula, obositoare si sufocanta, am avut marea placere sa-mi revad parintii, rudele, colegii de facultate, prietenii. Au fost 3 saptamani incarcate, dar eficiente. Atmosfera la Chisinau este mai destinsa, lumea nu este atat de timorata si speriata ca inainte. Este sesizabil, totusi, si un grad de nemultumire generala, legata de asteptarile mari de dupa alegerile din 29 iulie 2009. Speram sa avem un referendum reusit si alegeri bine organizate in noiembrie, dupa care Republica Moldova sa porneasca, linistit si sigur, pe drumul dezvoltarii, al democratiei si al integrarii europene.

In ce relatie sunteti cu asociatiile romanesti?

In cele mai bune relatii. Avem un parteneriat oficial cu Asociatia Culturala Romana, condusa de distinsul dl doctor Paul Dancescu, om de o rara cultura si delicatete. Avem colaborari multiple cu asociatiile de scriitori, cu ziarele romanesti Accent de Montréal si ZigZag Roman-Canadian, cu reprezentanti ai intelectualitatii romane din Québec. Comunitatea romana are niste personalitati deosebite, profesionisti, intelectuali, oameni de afaceri cu o rara simtire si educatie. Tot mai des ne intrunim, astfel ca la un moment dat nu mai conteaza care de unde este, limba si cultura romana fiind cele ce ne unesc. Proiectul de cooperare intergenerationala pe care il vom incepe in curand, este o dovada clara in acest sens.

Va multumesc!

Lucretia Berzintu

1 septembrie 2010

Israel

******************************

Date biografice

Ala Mindicanu

Functia, profesia: Decanul Facultatii Jurnalism si Comunicare Publica, Universitatea Libera Internationala din Moldova (ULIM), doctor in stiinte economice, jurnalist, expert ONU in probleme de gen, politolog

Data, locul nasterii: 14 decembrie 1954, satul Balatina, raionul Glodeni

Studii: Facultatea Jurnalism (Universitatea de Stat din Moldova, 1972-1977), masteratul in Relatii Externe (Academia de Administrare Publica, 1994-1997), doctoratul in management (Academia de Studii Economice din Moldova, 1997-2000)

Stare civila: Casatorita, doua fete, trei nepoti

Performante in cariera: Director stiintific al Centrului Lingvistic “ABCdava” (1989-1994); deputat in Parlamentul Republicii Moldova (1994-1998; 1998-2001); redactor-sef al saptaminalului “Democratia” (2001-2004); sef de catedra, decan al Facultatii Jurnalism si Comunicare Publica, ULIM (2004 - 2008); Din anul 2008 (anul stabilirii in Canada) – prezent, este Presedinta Comunitatii Moldovenilor din Quebec, astfel punand bazele primei organizatii de acest gen.

Limbi straine: engleza, franceza, romana, rusa.

Pasiuni, hobby: , Cantecul popular, muzica rock, lecturile, comunicarea eficienta

Principii de viata: Atitudinea pozitiva fata de propria persoana si fata de oameni; respectul pentru legile crestine, pentru istoria si democratia nationala, pentru drepturile omului; corectitudinea si profesionalismul; curajul de a spune ce crede si de a actiona; nonconformismul.

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page