Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

UN RECORD CU CARE NE PUTEM MANDRI

Intr-unul din editorialele aparute nu demult in aceasta pagina ("Festivalurile estivale, berea si vinul romanesc") ironizam tendinta romanilor de a inventa festivaluri care sa le ofere prilejul de a se distra in comun, de a bea bere si a manca mici. Fenomenul este real, dar pe langa el, avem si festivaluri serioase, care nu au nimic comun cu berea si cu micii, fiind frecventate de somitati din lumea intreaga recunoscute in domenii ale artei, in care noi, romanii excelam.

Iata, recent s-a incheiat cea de-a 15-a editie a Festivalului Enescu, una din cele mai prestigioase intalniri de muzica culta, la nivel mondial. Reusita acestui Festival a fost recunoscuta de majoritatea cronicarilor muzicali, caci nivelul artistic a fost maxim si participarea excelenta: nici la Salzburg nu au defilat atatea orchestre si solisti de valoare. Dintre aceste orchestre este suficient sa citam doar trei (Capitole din Toulouse, Orchestra Operei din Viena si Orchestra engleza specializata in muzica baroca Saint Martin in the Fields), pentru a ilustra calitatea participantilor straini la Festival. Programul a fost, de asemenea, fericit ales, cuprinzand, alaturi de lucrari familiare publicului romanesc, si opusuri care nu au mai fost cantate pe podiumurile noastre. Organizatorii si-au propus ca scop, printre altele, promovarea muzicii lui Enescu, solicitand orchestrelor invitate sa includa in program opusurile cele mai reprezentative din creatia sa, cu speranta ca acestea vor intra in repertoriul curent al ansamblelor si dirijorilor straini.

Acest demers era necesar intrucat muzica marelui nostru compozitor este destul de putin cantata in strainatate si bucatile alese de orchestrele straine nu fac parte din tezaurul compus de Enescu in perioada maturitatii, mai ales dupa plecarea in Franta, sub presiunea comunistilor. Cele mai des cantate lucrari ale lui Enescu in strainatate sunt Rapsodia I si Rapsodia a II-a, pe care le-a compus la 18 ani. Aceste compozitii au calitatile lor, dar de la ele, pana la opera OEDIP sau MAREA, Enescu a parcurs un drum imens, ajungand in randul pleiadei celor mai buni compozitori contemporani.

Intamplator, in timpul Festivalului Enescu, la Bucuresti, a sosit celebrul regizor italian Franco Zefirelli care a turnat un film despre cantareata Maria Callas. Si acest film va face cunoscut in lumea intreaga talentul muzical al poporului nostru. Talent care, indraznesc sa spun, nu este egalat, cel putin in domeniul solistelor de opera, de nici o tara. Daca raportam numarul de cantarete de opera, la populatia tarii, putem constata ca romancele noastre detin recordul mondial. Nici o tara cu o populatie de 23.000.000 de locuitori nu a dat lumii atatea clebritati ca Romania. Caci de la noi au pornit: Hariclea Darclee, Elena Cotrubas,Viorica Cortez,Virginia Zeani, Mariana Nicolesco, Angela Gheorghiu, Leontina Ciobanu, Elena Cernei, Teodora Lucaciu si inca multe altele, care nu imi vin acum in minte. Toate aceste romance au incantat si mai incanta inca publicul occidental, astfel incat, daca acolo stie cineva ca pe Globul terestru exista si o tara care se numeste Romania, apoi acestia sunt amatorii de opera (care, din pacate, sunt prea putini).

Este o realitate care ne poate consola cat de cat de contraperformantele noastre in domeniul economic. Si, la scara istoriei, aceasta realitate are o importanta majora: nimeni nu se mai intereseaza astazi cate banite de grau producea anual un atenian, dar toata lumea admira cariatidele si sculpturile lui Phidias.

Adrian Mantulescu

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page