Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

La Lechinta acum 61 de ani, O odioasa crima...cine a fost asasinul?

A fost ridicat in toiul noptii de la locuinta sa de catre trei ofiteri de securitate. La mai putin de 30 de minute de la arestare, a fost impuscat si apoi ingropat in lanul de porumb de la marginea drumului ce duce spre Capusul de Campie, judetul Mures. La cateva luni dupa asasinat, securitatea mureseana facea o ancheta discreta referitoare la un anume zvon care aparuse dupa moartea cetateanului respectiv. Cine era cel asasinat, cine era asasinul sau asasinii si care era zvonul ce se raspandise in zona?

 

 

 

Remus Brustur, intre agricultura si politica

Tata a 8 copii, Remus Brustur din Lechinta luptase in Primul Razboi Mondial, ca soldat sanitar in armata austro-ungara, sub comanda medicilor Petru Musca si Eugen Nicoara, viitoare personalitati politice muresene din Romania interbelica. Delegat supleant la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918, Remus Brustur, care era absolvent a 7 clase primare, intrase in politica devenind de mai multe ori primar in Lechinta si chiar membru in Consiliul de administratie al Bancii populare „Dilema". In acelasi timp, Remus Brustur isi muncea cu pricepere si harnicie pamantul devenind si un gospodar cu stare in zona respectiva. Schimbarile politice de dupa Al Doilea Razboi Mondial, l-au afectat si pe el, la fel ca pe alte milioane de romani. Considerat „chiabur" si pe cale de consecinta si „dusman de clasa", Remus Brustur intrase in atentia securitatii muresene. Arestat in noaptea de 10-11 august 1949 de catre ofiterii de securitate Tõth Zoltan, Lõb Martin si Moscovici - potrivit marturiei rudelor sale - Remus Brustur n-a mai ajuns la sediul securitatii muresene, ci a fost impuscat fiind ingropat in lanul de porumb de la marginea drumului ce duce spre Capusul de Campie. Timp de mai bine de 40 de ani, rudele acestuia n-au avut unde sa puna o cruce si nici unde sa aprinda o lumanare. Abia in 1990 i s-a ridicat un mic monument care aminteste de oribila crima petrecuta in urma cu 61 de ani.

Un zvon si o ancheta cat se poate de discreta

Cu adresa nr. 16335 din 1 septembrie 1949, un lucrator din securitatea mureseana isi informa seful ierarhic superior asupra faptului ca Ion Silvasan, instructor judetean PRM, originar din Lechinta, localitatea de origine a lui Remus Brustur, ii semnalase faptul ca - potrivit unor zvonuri - acesta din urma, la momentul arestarii si executiei sale, ar fi avut asupra lui suma de 300.000 de lei. Pe data de 16 noiembrie 1949, subofiterul de securitate Iosif Muscal a fost insarcinat sa faca o cercetare discreta cu privire la cele semnalate de Ion Silvasan. Iosif Muscal s-a prezentat in Lechinta, a cercetat cele semnalate luand legatura cu reteaua de informatori din zona, dar concluzia raportului sau a fost aceea ca „zvonul nu se confirma." Ca atare, cei trei ofiteri de securitate nu au facut obiectul vreunei anchete interne cu privire la zvonul semnalat. Dar Securitatea n-a facut insa o ancheta interna nici cu privire la circumstantele mortii lui Remus Brustur. Nici atunci si nici mai tarziu, fapt care arata ca oribila crima, chiar daca n-a fost comandata de securitate, a fost cel putin agreata si acoperita de catre aceasta institutie. Daca ofiterul de securitate Lõb Martin a avut un sfarsit destul de tragic cativa ani mai tarziu, fostul ofiter de securitate Tõth Zoltan a primit alte munci de raspundere, devenind activist de partid, iar Moscovici a iesit la pensie colonel, iar ulterior, dupa trecerea sa in rezerva, chiar avocat. Personaj obscur, dar cu pretentii de „reformator"(?) in contextul tulbure al anilor ’90, Moscovici s-a pierdut apoi intr-un deplin, dar nemeritat anonimat. Cu siguranta ca mustrarile de constiinta nu i-au incercat pe niciunul dintre ei. In fond ei nu facusera decat sa serveasca cauza, iar sistemul era dator sa-i apere, nu-i asa?

Nicolae BALINT

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page