Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Statul la romani

(Continuare din editia precedenta)

Proiectul francez laic

Dupa Adunarea de la Blaj din 1848, emanatie a scolii Ardelene, emanciparea blocata de maghiari devine reala, dar la scurt timp Viena accepta dualismul austro-ungar si romanii sunt supusi din nou maghiarizarii, mai ales ca ierarhi ai Bisericii Unite au trecut pe nesimtite pe linia maghiara. In lupta de idei dintre uniti si curentul cultural iluminist francez, care provin din surse diferite, dar sunt ambele provestice, moldo-valahii refuza Unirea cu Roma, opteaza in mod manifest pentru cel laic.

Dupa proiectul Corifeilor Scolii Ardelene (Roma), a lui Dimitrie Cantemir (Moscova), acesta e al treilea model laic, cultural, eminamente al moldo-valahilor (Paris). Iata esenta acestui proiect al liberarilor lui I.C. Bratianu formulat intr-un memoriu adresat Imparatului Frantei, Napoleon III:

"Constituirea acestui stat roman ar fi cea mai frumoasa cucerire, ce Franta a facut-o vreodata afara din teritoriul sau. Armata statului roman ar fi armata Frantei in Orient, porturile sale dela Marea Neagra si de pe Dunare ar fi antrepozitele comertului francez, si din cauza abondentei lemnelor noastre de constructie, aceste porturi ar fi tot odata santierele marinei franceze; produsele brute ale acestor avute tari ar alimenta cu avantagiu fabricele Frantei, care ar gasi in schimb un mare debit in aceleasi tari. In fine, Franta va avea toate avantajele unei colonii, fara a avea cheltuielile ce aceasta ocazioneaza." Daca inlocuim Franta cu UE, programul e inca de actualitate, dar e politic incorect.

Decaderea Imperiului Otoman si infringerea Rusiei in razboiul Crimeii, au permis Unirea Tarii Romanesti cu Moldova si reorientarea spre vest. Incercarea lui Cuza de reorientare spre Roma a Principatului, obedient Sultanului si Patriarhului grec, s-a izbit de rezistenta ortodoxa in cooperare cu laicismul cultural francez. Eludarea fudamentului religios a cooperarii romano-occidentale a dus la diminuarea influentei Scolii latiniste unite cu Roma la sud si est de Carpati pina in zilele noastre.

Regii germani

Dupa exilarea lui Cuza, romano-catolicul Karl von Hohenzollern-Sigmaringen vine cu misiunea de a realiza cooperarea cu vestul fara a mai pune la indoiala obedienta duhovniceasca si soborniceasca a Constantinopolului si Moscovei. Lipsa de perspectiva reala a proiectului moldo-valah mascat de stralucirea curentului cultural francez laic era legitimat acum si de o dinastie germana.

Iata ce remarca Mihail Eminescu: "Astazi avem cele mai liberale institutii, suveranitatea poporului, coduri de legi franzuzesti, consiili comunale etc. Ne merge de aceea mai bine? Nu, de zece ori mai rau, pentru ca noile institutii nu se potrivesc cu nivelul nostru cultural. Nu se potrivesc cu fortele productive de care dispunem, nu se potrivesc cu puterea nostra economica. Noi trebuie sa ne ostenim acum mai mult pentru intretinerea acestui aparat de stat modern scump si inutil." Regatul nu a depasit niciodata statutul de periferie furnizoare de griu, petrol si lemn spre vest.

1918, crearea statului roman unitar, a presupus alianta cu apusul din timpul razboiului si prabusirea imperiilor de la granite. Dar si dupa Marea Unire, a invins din nou curentul cultural, laic, mason, mult sub asteptarile momentului istoric. Crearea unei mari Dioceze unite cu Roma, reintegrarea autentica a intregii suflari romanesti in civilizatia occidentala a esuat si in Romania Mare.

Greco-pravoslavnicii nelinistiti de legaturile strinse ale romanilor ortodocsi cu apusul chiar si in mantia laica, fara a pomeni de primejdia unei eventuale uniri cu Roma, au ridicat imediat rang mitropolitului valah in cel de Patriarh. Spre deosebire de toti patriarhii greco-ortodocsi, cel de la Bucuresti este imbracat in alb, ca papa. Apoi concordatul si unirea religioasa sunt boicotate.

Astfel a fost ab ovo pecetluita soarta tari, care prin Nicolae Titulescu la Geneva celebra tranzitia societatii moldo-valahe spre vest intr-o franceza fara cusur, iar la Bucuresti se perpetuau cutume greco-fanariote antioccidentale si linia politica trasata de Bizant si liberalii masoni ai lui Bratianu.

"Orasul parazitar" (cite un milion de maghiari, germani, evrei si romani occidentalizati) a blocat emanciparea celor 16 milioane de romani. Totusi, copii de tarani s-au indreptat spre orase si scoli unde s-au izbit de adversitatea orasului xenocrat, care nu-i accepta. Conflictul a generat Legiunea "Arhanghelului Mihail" cu ortodoxia ca maduva ideologica si fascismul apusean ca model.

Decalajul economic dintre Regat si Transilvania si fata de occident n-a fost depasit, asa ca regele Carol II renunta la fatada democratica, tara-i dezmembrata si el fuge. Politica de supravietuire a 2/3 din stat a reusit sub maresalul Ion Antonescu, dar cind rusii ajung din nou in Basarabia, elita interbelica incearca revenirea sub patronaj apusean, dar esuiaza pentru ca ei au renuntat la influenta in Romania 90% in favoarea lui Stalin, care reface, de la Baltica la Adriatica, Cortina pravoslavnica, ortodoxo-comunista, impotriva tuturor influentelor occidentale, religioase sau culturale.

Regatul regilor germani 1878-1945 "a fost o mare fictiune prin care orasul xenocrat traia pe seama satului romanesc" (Mihail Manoilescu) si era o constructie subreda, pentru ca in loc sa continue politica de Unire cu Roma promovata de Biserca unita, de Cuza si dorita de toti ardelenii dupa primul razboi mondial, dinastia de Hohenzolern-Sigmaringen s-a lasat corupta si a urmat linia greco-fanariota si cea culturala, laica pro-occidentala liberala, pana la dezastru.

Va urma

Viorel Roman

 

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page