Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

SIRAGUL RUPT

Madeleine DAVIDSOHN


M-am trezit brusc.
Nu stiam care sa fi fost motivul. In casa era o liniste perfecta.
„Ceasul”, mi-am spus, pendula mea.  
Intotdeauna puncta trecerea timpului de ani de zile fara odihna,
fara sa fi stat vreodata.
Fix, la fiecare jumatate de ora, isi anunta prezenta.
Pe mine nu ma deranja! Eram obisnuita cu tic-tacul ei.
Dar acum, de ce m-am trezit? Nu mi s-a mai intamplat niciodata.
Poate totusi, in subconstient sa fi sesizat bataia,
am incercat sa gasesc o explicatie.
M-am apropiat de ceas si am atins limba pendulei.
Cutia s-a deschis cu zgomot si un sirag de margele colorate
a cazut imprastiind pe jos, multimea bilelor lucitoare.
Erau acolo toate nuantele posibile,
iar printre ele si cateva cenusi, aproape negre,
deosebite de restul culorilor luminoase si vi.
- Ce-s astea? am intrebat fara sa vreau cu voce tare.
Spre surprinderea mea, pendula mi-a raspuns.
- Zilele tale.
- Cum adica zilele mele? m-am minunat eu.
- Toate zilele de cand te-ai nascut si pana acum.
Sunt aici, toti anii, toate lunile si saptamanile care au trecut,
m-a lamurit pendula!
- E de necrezut, am murmurat atingand margelele si,
aproape fara voie, am inceput sa le numar.
- Nu e nevoie, a vorbit din nou pendula, leganandu-si limba.
Arata exact varsta ta de acum.
- Si de ce atatea culori  felurite? am mai intrebat...
- Oh, ele reprezinta starile tale sufletesti, felul acelor  zilelor:
vesele sau triste, zile de vacanta, zile obositoare,
zile de onomastica, de iubire, de speranta, sau dezamagire.
Toate isi afla corespondenta in culoare.
- Si astea cenusi  aproape negre? am continuat eu sa intreb...
Ce reprezinta ele?.
- Acelea sunt zilele cand te-ai aflat in pericol de moarte.
- N-am stiut niciodata de aceste primejdii, pericole cum le numesti tu.
- N-ai stiut. Dar adevarul ai sa-l afli acum...
Fiecare are asemenea zile, pe parcursul vietii.
Zile cand… sa presupunem a trecut o masina pe langa tine,
gata sa te loveasca, sau o boala mai serioasa,
sau o dezamagirea care te-a dus cu gandul la final de tragedie.
Oh! cate amenintari… Viata, n-as spune ca e foarte simpla.
Tu nu crezi ?
- Spune-mi te rog, daca tot te-ai hotarat sa-mi vorbesti,
de ce niciodata pana acum, nu m-a trezit tic-tacul tau?
- Fiindca am batut intotdeauna fara oprire…
- Si acum?
- Acum am sunat…. Ai inteles?
-- Nu! Am strigat inspaimantata, fara sa stiu de ce. Vreau sa-mi explici
 Pendula isi estompa din ce in ce conturul in intunericul din jur,
iar minutarele au intepenit.
 Poate numai in virtutea inertiei limba ei s-a mai leganat o clipa.

....A sunat ceasul, mi s-a parut ca deslusesc cuvintele...
si-am adormit.
----------------------------------
Madeleine DAVIDSOHN
Haifa, Israel
6 martie 2016


Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page