Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

FILE DE JURNAL (1)

Bianca MARCOVICI


Eu am prieteni evrei… Eu am prieteni evrei, cum pot sa fiu antisemit? Cam cu asta se defileaza pe net, sau in presa, liste romanesti, e.t.c. Citind-o pe Herta Muller in romanul ei, „Animalul inimii” unde e evocata o familie de evrei, vecini, cu care a trait in armonie, dupa ce, tatal ei, gestapovist a ucis cu sange rece, evrei si nu numai… M-am gandit-oarecum ca ochiul ei priveste cu indiferenta ce se intimpla! Fotografiaza dar nu se implica! Astea sunt ipostaze care m-au facut sa notez. Copiii lor nu sunt responsabili de pacatele parintilor, asta-i un adevar…

***
La postul de televiziune de istorie am privit odata un film despre ce a urmat dupa al doilea razboi mondial, cum americanii au incercat sa reeduce copiii nemti punandu-i in legatura cu cultura americana, tiparind ziare in limba germana, aducind concerte cu artisti americani, bani multi investiti pentru reculturalizarea poporului german. Era normal, doar nu e posibil sa faci genocid.

***
Pe vremea lui Ceausescu eram fericita cand, la radio, intre orele opt si noua dimineata, ascultand melodia preferata, inainte de inchiderea emisiunii dadea, cica la cererea cuiva, o melodie straina. Asta era contactul nostru cu strainatatea! Acum, dupa ani mai ascult muzica de toate genurile, filmate la vremea lor, adica acum 40 de ani, 20 de ani, etc si ma mira ca le vad pentru prima oara. Imi inchipuisem pe vremea impuscatului ca toti traim la fel, adica nu exista ceva mai mult decit ni se oferea, adica lumina, apa intrerupta de la noua la cinci, viata austera, sumbra, delegatii ca inginer constructor, fara sa se tina seama ca eram femeie, pe orice vreme, pe toate coclaurile, Muntenii de jos, Vaslui, Barlad, Bucuresti, precum un barbat cu cizme vesnice, muzica indicata de partid, gazeta de perete unde puteai sa pui un poem numai daca il proslaveai pe aia cocotati pe stiva de lemne, cu steagul rosu! Colaborarile care mi se cereau, tin minte exact, cind vizitam redactiile din Iasi mi se zicea: „adu si tu o poezie patriotica, nu de astea…ca le cenzureza aia”, etc! Ziarele cumprindeau aceleasi articole patriotice standard. Oare cine ne indopa cu ele primind salare grase, fara macar sa reactioneze, doar atunci s-au mai eschivat, in ultimul an, dupa ce –cu ochii mei- la Casa Scinteii, in vizita fiind, la micul lor restaurant tronau pastramuri, brinzeturi, nevazute in Iasul meu, de ani si ani! Poetul Ion Horea m-a condus odata spre autobuz. Imi zicea cit sufera el ca nu poate publica decit autori aliniati partidului in „Romania Literara”.

***
Debutul mei la „Numele Poetului”, la Luceafarul. Alt poet din redactie, Cezar Ivanescu care mi s-a plans de acelasi lucru! Cozile la care stateam, ore intregi pentru niste cartofi mici imbracati in pamint sunt ultima imagine pe care mi-o amintesc de la Iasi. Vanzatorii ajunsese cei mai bine cotati oameni. Trebuiau cultivati, mangaiati, pupati in f… ca sa te anunte ca au primit ceva la aprozar. Nu mai vorbesc de celelalte… Sa ai relatii la restaurantele de partid unde toti membri lor aveau intrare libera, in timp ce eu priveam prin de afara cum se lafaiau la mese, zimbeau, lumea era a lor! Am stat si eu la un rand sa cumpar macar o suta de grame de pastrama… Degeaba, dupa doua ore de coada am fost refuzata. Nu lucram acolo. Tocmai fusesem invitata de Editura „Litera” sa dau bun de tipar la carte mea, „Dincolo de paradis”! Chiar ca eram dincolo de paradis: nu-s facuta pentru Sahara/ n-am sa ajung-sa vand sticle goale/ cand n-o sa mai am de mincare/- scriam! Sahara…cum puteai sa scrii atunci, Romania?

***
Aveam multi prieteni care erau scriitori. Dupa 1989 neghina s-a ales! Ce s-a intamplat inainte de 1989? Ma duceam destul de des la redactiile:” Romania Libera, Cronica, Convorbiri Literare sau Editura „Junimea”, Casa Pogor la intalnirile junimistilor! Iancu Vasile, Lucian Vasiliu, Nicole Turtureanu, Daniel Corbu, Nichita Danilov, Emil Brumaru, Ioanid Romanescu, Virgil Cutitaru, Ioan Holban, Ioana Vasilescu, Valeriu Stancu, Cassian Maria Spiridon si multi altii. Vroiam sa traiesc in atmosfera scriitoriceasca, uneori veneau la mine si in micul meu salon inventam o alta viata literara! Stiu, telefoanele erau ascultate, in ele erau microfoane! Lucru asta l-am aflat dupa 1989, ce mai puteam schimba? Ne-am scos repede „piesa neagra” din telefon fiind bucurosi ca nu ne mai asculta nimeni! La serviciu am descoperit in subsol camerele de ascultare. Erau stivuite tot felul de aparatura, un zid intreg! Ma intrebam deja, de ce m-au mutilat trimitandu-ma la „masina de detectat minciuni”, cum am scris dupa ce publicasem in revista „Cultul Mozaic” poemul „Auschwitz”.

***
Ce a mai urmat, dupa 1989, am reusit sa ne asociem. Asociatia de prietenie, Romania- Israel-Filiala Iasi. Am avut veo 200 de membri. Sediul a fost la mine acasa. Am reusit sa organizen o multime de intalniri culturale, schimburi culturale, la filarmonica, la TV-Radio Iasi. Expozitie de fotografii, etc. Figuram ca secretara. Presedintii au fost violonistul Bujor Prelipceanu, actualmente directorul filarmonicii iesene, mai pe urma Grigore Ilisei, scriitor si fost director al radio- televiziunii din Iasi. Presedintele asociatiei a fost regretatul scriitor Victor Barladeanu. Pot sa zic ca reusisem sa o aduc pe Ambasadoarea Isrelului la mine in casa, i-am uitat numele. Un amanunt picant: Mi-a mancat toata „socolata” pe care o aveam in casa. O cutie israeliana ajunsese la mine, cineva mi-a adus-o cadou! Nu vazusem ciocolata de cativa ani. Se facea pe atunci numai ciocolata alba! Disparuse cacao, cafeaua naturala, ness-ul!

***
Deocamdata ma opresc aici. Notatiile fugare se vor sedimenta la pensie! O sa fac imediat o statistica à la BBC, cu aia care ne iubesc mult!!! Am ajuns in Israel. Aici e paradisul de Dincolo… asa cum am visat in Romania.. titlu de carte adevarat! De aici o sa relatez totul neutru, iubesc evreii dar si alte nationalitati, asa zicea Ceausescu, fie-i tarana grea…Noi eram „si alte nationalitati!” Aici alte nationalitati confera titlu de care sunt mandra, echivalent cu Turnul Babel construit in Gradinele Semiramidei din imaginatie!
---------------------------------
Bianca MARCOVICI
Haifa, Israel
15 aprilie 2015
Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page