Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Eva Simon: Si haosul cu proiectele continua…


La doar trei zile diferenta, probabil din simpla intamplare, au fost publicate rezultatele proiectelor culturale ale nationalitatilor din Ungaria (EMET) si cele ale romanilor din afara Romaniei (DPRRP). Cele doua sesiuni de proiecte au doar un singur punct comun: au fost analizate muuult prea mult timp.

Cele din Ungaria au fost lansate pe 18 noiembrie 2015, cu termen de inaintare pe 10 ianuarie, si decise pe 12 aprilie 2016, adica au fost analizate timp de 3 luni, iar cele din Romania au fost lansate pe 1 februarie, cu termen de inaintare pe 29 februarie, si cu rezultate publicate pe 15 aprilie 2016. Dar astea sunt doar deciziile, pana sa se trimita contractele si apoi banii va mai curge muuulta apa atat pe Dunare cat si pe Dambovita. Asa au fost experientele din ultimii ani si situatia nu pare sa se imbunatateasca.

Nu dorim, pentru ca nici nu se poate, sa facem vreo comparatie intre cele doua tipuri de proiecte (pentru nationalitatile din Ungaria si pentru romanii din afara Romaniei), dar vom impartasi cateva din experientele si observatiile pe care le avem in legatura cu relatia tara-mama – comunitate istorica. In interiorul tarii, fiecare guvern are obligatia legala si morala de a-si finanta nationalitatile, pentru ca acestea sa aiba asigurate drepturile la invatamant, cultura, biserica etc. in limba materna, la pastrarea identitatii nationale proprii. In afara tarii, insa, fiecare face cum poate si cum ii dicteaza interesul.

Ungurii au reusit sa-si duca aproape de perfectiune relatia cu comunitatile istorice din jurul granitelor. De la schimbarea sistemului si pana azi, politica lor fata de ungurii din vecinatate dar si a celor din diaspora este stabilita intr-o strategie sfanta, pe care o respecta cu foarte mici diferente oricare partid ar fi la putere in Ungaria. Cei interesati pot cerceta site-ul Fondului Bethlen Gábor ca sa se convinga singuri de profesionalismul si varietatea de programe cu care sprijina Ungaria ungurii din afara. Si atunci nici macar nu am pomenit de sumele uriase cu care finanteaza nu doar programe culturale, festivaluri, tabere sau cursuri de limba, ci functionarea institutiilor insemnate, cum sunt scoala, biserica, presa, teatrul etc. si inca un lucru foarte important: proiectele Ungariei sunt finantate prin avansarea sumelor de bani si nu cu decontare, cum face Romania, presupunand ca cel care face proiectul deja are la dispozitie suma necesara.

Cercetand proiectele actuale aprobate la Departamentul Politici pentru Romanii de Pretutindeni este izbitor sa vezi cum 30 din cele 157 sunt castigate de asociatii, organizatii din... Romania. Tot asa haotic ni se pare sa se „bata" pe aceleasi sume de bani, de exemplu, un festival romanesc din Spania, unde participa zeci de mii de romani, si o tabara de vara sau cursuri de limba romana pentru tinerii din comunitatile istorice din jurul Romaniei.

Redactia celei mai vechi reviste romanesti din Ungaria, „Foaia romaneasca", a reusit in acest an un record negative la proiectele DPRRP: va primi cel mai mic sprijin din ultimii ani, de cand suma totala pentru presa scrisa romaneasca din Ungaria a fost injumatatita.

Toate promisiunile tuturor politicienilor, ministrilor, secretarilor de stat sau diplomatilor romani au devenit minciuni din moment ce spun ca inteleg importanta acestui saptamanal, ba mai mult ii apreciaza eforturile in mentinerea identitatii si limbii romanesti in Ungaria, dar nu reusesc sa-i asigure o finantare normala, garantata. Am obosit pana la epuizare sa mai auzim scuze de genul „pai, stiti, e nevoie de bani in Moldova" sau „din pacate, nu avem legi pentru asa ceva, ca sa finantam institutii din afara" etc.

Ne doare sa fim luati de prosti de atatia ani si sa nu fim tratati ca o institutie responsabila care scoate un ziar fara intrerupere de 65 de ani, ci ca o excursie de pensionari sau o serata folclorica.

Eva Simon, Foaia Romaneasca, 22 aprilie 2016
Sursa: Romanian Global News

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page