Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Scrisoare pastorala - Foaie periodica, gratuita a Parohiei Malovat-Mehedinti - Anul XV(2016), nr. 322(16 – 31 Martie)


            Dragii mei enoriasi!
             ,,Ion din lume fara nume!” In perioada Postului Mare, mai mult decat in oricare alta parte a anului, sunt pomeniti mortii la slujbe. Siruri lungi de nume nu reusesc sa inventarieze pe toti cei plecati dincolo. Din cand in cand gasim mentiunea ,,cu tot neamul lor”, care ne scuteste  ca sa-i stim pe toti. Nu oricine este de talia Sfantului Evanghelist Matei, ca sa poata mentiona 52 de generatii de stramosi pentru un singur om, asa cum a facut in cazul Mantuitorului!
            Mai intalnim in pomelnice, din pacate destul de des, si mentiuni de genul ,,Ion din lume fara nume!” Asupra acestui ,,Ion” as vrea sa ma opresc in randurile de fata.
            ,,Ion” din cazul de fata este copilul avortat, fie ca avortul e ,,cu voie”, fie ,,fara voie”. Desi am mai vorbit in alte ,,scrisori” despre acest  flagel al vremii noastre, nimic nu e prea mult, avand in vedere gravitatea fenomenului. In fata lui Dumnezeu, omul e om, fiinta deplina, din momentul conceperii, ci nu din momentul inscrierii la primarie sau din momentul  Botezului. Asadar, in iconomia divina, el exista cu aproape un an inainte de a se naste. De lucrul acesta a fost constient si poporul roman. Dovada faptul ca pe sicriul si pe crucea unui mort se trece varsta acestuia marita cu un an, in ideea ca, pe langa varsta legala, mentionata in buletin, el mai are un an petrecut in pantecele mamei sale. ,,Ion” de care am vorbit mai sus nu are insa nici nume, nici sicriu, nici cruce, nici mormant! El mai ,,traieste” in constiinta parintilor lui, mai ales a mamei, cate zile mai fac si acestia umbra pamantului. La romani, numele Ion a fost socotit ,,nume de sluga”, pe cand  Ioan ,,nume de domn/voievod”. Tocmai de aceea, in documentele medievale de cancelarie domneasca, voievozii nostri foloseau formula: ,,Io, Ioan voievod, domn al Tarii Romanesti”. ,,Ion”, asadar, ar fi cel mai umil si cel mai smerit dintre oameni. Poate de aceea a fost destinat acest nume tuturor copiilor nenascuti. Din pacate, acesti prunci sunt enorm de multi la noi, la europeni, la crestini in general. La romani, spre exemplu, de la Revolutie incoace, deci intr-un sfert de veac, au fost inregistrate, oficial, peste douazeci de milioane de avorturi! Este imens! O generatie cat toata populatia Romaniei, ba chiar mai mult, este sub glie. Daca raportul se pastreaza si la celelalte state europene, putem spune ca peste o jumatate de miliard de ,,Ion” si ,,Ioana” ,,din lume, fara nume” s-au pierdut pe drum si n-au mai ajuns sa-si traiasca viata ce le-a fost data de Ziditor.
           In planul lui Dumnezeu, in Providenta Dumnezeiasca, fiecare om si fiecare popor isi are o menire, o misiune a sa. Nimic nu este intamplator. Nu este vorba de o predestinatie, de o soarta, de un destin, ci de atotstiinta lui Dumnezeu. El zideste in permanenta lumea. Asa cum un constructor de masini realizeaza in fabrica toate componentele necesare asamblarii unui motor, asa construieste si Dumnezeu: unul va fi roata, altul saiba, altul surub, altul volan, altul capota etc. Fiecare are un rost. Cu toate acestea, omului i se respecta vointa chiar si de Dumnezeu. Omul poate sa faca altceva decat ar trebui sa faca. Trebuia sa fie surub, dar el incearca sa joace rol de bec. Desigur, treaba nu si-o va face niciodata bine, el va fi un nefericit toata viata si nefericiti vor fi si cei din jurul lui. Niciodata nu-si va gasi cu adevarat locul, daca va face altceva decat avea vocatia, talentul, chemarea sa faca. Dar daca aceasta piesa este aruncata si locul ei ramane gol, ori este ocupat de altcineva fara chemare, fara competenta? Am vazut un caz, cand la un avion s-a montat parbrizul ca carlinga pilotilor. Din greseala, au fost puse niste suruburi cu cativa microni mai subtiri decat ar fi trebuit. La zece mii de metri inaltime, la o viteza de cateva sute de kilometri la ora, parbrizul avionului a fost smuls de curent, iar pilotul a fost aspirat si aruncat in vazduh ca o frunza. Avionul s-a prabusit, iar cei peste doua sute de pasageri si-au pierdut viata. Suruburile acelea nu erau cele potrivite!
               Intr-un sfert de veac am aruncat la canal peste douazeci de milioane de viitori romani si peste o jumatate de miliard de viitori europeni! Mai avem, oare, dreptul sa ne mai miram sau sa ne mai revoltam ca in multe-multe sectoare treburile merg anapoda?  Generatia aceea a lui ,,Ion din lume, fara nume” isi avea un rost in lumea aceasta. Cine poate sa spuna ca dintre oamenii aceia nenascuti nici unul nu era capabil. Atatia dintre ei ar fi ajuns medici, ingineri, profesori, politicieni, oameni de caracter, savanti etc.  Fiecare ar fi fost o piesa din marele mecanism social al lumii acesteia. Numai cu toate piesele un motor poate sa functioneze normal. Verificati si Dvs. aceasta si va convingeti. Demontati jumatate dintr-un motor si apoi incercati sa-l mai porniti. Sunteti multumiti cum merge? Desigur ca nu! Obisnuim sa dam vina pe Dumnezeu, cand lucrurile nu merg bine, cand avem nemultumiri cu privire la ordinea sociala, la puterea politica, la conducatori, cand sunt atatea boli fara leac etc. Dar nu este vinovat Dumnezeu!   El a construit toate piesele necesare bunei functionari a mecanismului social. Noi am aruncat la gunoi jumatate din ele si acum ne dam cu pumnii in cap si-L injuram pe Dumnezeu, ca nu merg bine lucrurile, societatea, ca e prea multa suferinta in lume! Cine poate garanta ca numai cei ce s-au nascut au fost oameni capabili, iar ceilalti au fost niste handicapati, niste fiinte sortite esecului?
                 Dupa razboi, au ramas multe fete nemaritate si asa au ajuns la batranete. Imi spuneau batranii ca ele ,,nu se mai marita, fiindca le-au murit in razboi cei ce trebuiau sa le ia de sotii!”  Daca asta a fost credinta la romani si ea este justificata, intr-adevar, sa ne gandim cate familii sunt astazi nefericite, cate persoane sunt necasatorite, desi au ajuns la varste inaintate. Fie ca au incheiat casatorii cu persoane cu care nu se potriveau si au tras barca pe uscat toata viata, ori s-au despartit dupa o vreme, fie ca nu si-au gasit ,,jumatatea” si astfel, tot cautand, le-a trecut veacul. ,,Sufletul pereche” ar fi fost garantia unei familii fericite, dar acela s-a poticnit pe drum si n-a mai ajuns in lume sa-si faca rostul lui, a fost ,,Ion din lume, fara nume!”
              Ne dam cu pumnii in cap cand vedem  atatea nulitati in fruntea unor state, unor institutii, atatia oameni incompetenti, corupti,  ocupand functii-cheie in societate si in lume in general si spunem ca Dumnezeu ne-a uitat, ca a plecat in concediu, ori ca a iesit la pensie si nu se mai ingrijeste de lumea aceasta. Nu e adevarat! Dumnezeu Si-a facut datoria Lui fata de lume, dar noi I-am dereglat, I-am sabotat planul. El ne respecta voia si tocmai de aceea culegem ceea ce am semanat, avem ceea ce meritam. Pacatul isi are ,,plata” lui. Sfantul Apostol Pavel spune ca ,,plata pacatului este moartea”. Si bine zice!
              E vremea Postului Mare! Musulmanii pleaca in bejenie peste mari si tari, cu bocceaua cu maruntisuri si ceata de copii dupa ei. Fiecare familie are sapte, opt , chiar zece copii. Au pierdut tot in viata, dar le-au ramas copiii si cu ei vor cuceri lumea. Noi avem, daca avem, cate unu-doi copii in casa si multi-multi ,,Ion din lume, fara nume” in pomelnice. Ducem povara pacatului pe golgota vietii noastre si speram ca Mantuitorul ne va ierta. Dar, oare, ne va ierta si ,,Ion din lume, fara nume”, ca nu l-am lasat sa vina in viata, sa-si implineasca si el rostul lui in lume? Poate intr-o zi se va implini cuvantul Apostolului, cand crestinii, - tot mai putini si tot mai imbatraniti, tot mai infometati de bunuri materiale, de marire si putere -, vor pieri, iar Europa va deveni pamant musulman, cu populatie musulmana.   
             Astazi ne rugam noi pentru ,,Ion din lume, fara nume”, maine, poate, se va ruga el, inger trist cu lacrima de dor, de la picioarele tronului ceresc, pentru sufletele celor ce ar fi trebuit sa-i fie parinti, bunici, frati si surori, prieteni, soti, sotii: ,,Iarta-i, Doamne, pentru Sfanta Invierea Ta, daca mai poti sa-i ierti, pe talharii care m-au jefuit de zile, de dragoste si impliniri, ca n-au stiut ce fac!”
*
             Sfaturi parintesti. Din cartea Parintelui Arsenie Boca, Cararea Imparatiei, mai spicuim un fragment:
             ,,CAD COPIII INTRE TALHARI. Pe langa omul cazut intre talhari treceau pe rand, neputincioase: Legea si preotia Vechiului Testament. Nici una nu i-a putut ajuta nimic. A venit Samarineanul milostiv, om de alt neam; omul fara de pacat, Iisus, care 1-a luat pe cel ranit si 1-a pus pe dobitocul Sau. Ceea ce, ascuns, insemneaza intruparea lui Dumnezeu in firea de om; omul fara de pacat, adevaratul nostru aproape, in stare sa ne care in spate dintre talhari, Acasa. Cel cazut intre talhari a fost incredintat Bisericii, ca slujitorii ei sa poarte grija de dansul, spalandu-i ranile, din neam in neam, cu vin si untdelemn. Bisericii i-a dat de cheltuiala doi bani: Vechiul si Noul Testament, adica, dupa trebuinta, legea povatuitoare la pocainta, aspra ca vinul pe rana si Harul celor sapte Taine, izvorand din Hristos, pomul vietii, ca un untdelemn ce unge ranile, curatite cu asprimea pocaintei. Amandoua tamaduiesc deplin pe om.
              Caderea intre talhari este caderea firii omenesti din Rai in lumea aceasta; caderea de la desavarsire. Caci, indata dupa calcarea poruncii, s-a facut in om stravezie si vadita asemanarea cu dobitoacele necuvantatoare. Fiindca trebuia, dupa ce s-a acoperit demnitatea ratiunii, ca firea oamenilor sa fie chinuita pe dreptate de trasaturile irationalitatii (ale dobitociei), de care a fost atrasa prin voia ei de Dumnezeu, Care a  randuit prea intelept, ca omul in felul acesta sa vie la constiinta maretiei sale de faptura cugetatoare. E vremea cand, tacand, a facut Domnul Dumnezeu lui Adam si femeii lui imbracaminte de piele si i-a imbracat. Chipul cunoscut al nasterii trupurilor a venit omului tocmai din pricina caderii; caci, dupa Sfintii Parinti, si mai ales dupa Sfantul Maxim Marturisitorul, dupa care ne luam, ar fi fost cu putinta si un alt chip de inmultire, nepatimas si nepacatos. In urma pacatului, insa, Adam urma sa moara si sa se stinga omul din zidire: dar vazand Dumnezeu, peste toate veacurile, ca multi au sa se izbaveasca din dobitocie, 1-a osandit la calea nasterii trupesti, care consta din patimire si pacat. Pacatul isi are porneala in patima sau pofta pentru acest chip de nastere, ca intr-o lege de pedeapsa data firii. Firea si vointa au fost legate intr-o inlantuire rea. Caci, cu cat se silea ca sa dainuiasca in viata aceasta, prin nastere, cu atat se strangea pe sine mai mult in lantul legii pacatului, sporindu-se si moartea. I s-a dat omului sa se lupte cu moartea, de care se atinsese cu voia. Dorul dupa Dumnezeu s-a intors in pofta patimasa dupa trup. Mintea, intunecandu-se dinspre Dumnezeu, a cazut in hatisul simturilor, care se lipesc de placere, ca de un bine si fug de durere ca de un rau. Iar placerea e momeala cu care ,,hotul” inseala pe om, sa se pogoare din Ierusalim la Ierihon.
            Pe drumul acestei pogorari pandeau toate puterile, incepatoriile si stapaniile cele din vazduhuri si se sileau ca un puhoi sa intre, care mai de care, in partea patimitoare a firii, adica in pofta si in iutime si sa le povarneasca in contra firii. Vointa i-a impins-o, ca sa vrea numai ispita vicleanului, placerea, si sa ocoleasca povara de la Dumnezeu, a nasterii de fii. Mintea, care odinioara vedea pe Dumnezeu intr-insa, acum e templu al idolilor, avand in loc de un singur Dumnezeu multe chipuri ale patimilor necurate. Deci, mintea nemaidepanand in sine vederea lui Dumnezeu, stapanitorul lumii acesteia, s-a incalcit in infatisarile cele supuse simturilor. Mintea, fiind o putere arzatoare, ca una ce avea sa salasluiasca intr-insa pe Dumnezeu, care inca este foc arzator, acum nascoceste si aprinde placerile trupului, ea insasi fiind retinuta astfel in legatura patimasa cu simturile! Iata cum s-a furisat in sfatul mintii legea pacatului, care este placerea simturilor si pentru care s-a hotarat moartea trupurilor, ca nu cumva rautatea sa fie nemuritoare. De atunci, mintea multora da numai sfaturi contra firii sau sfatul faradelegii. ,,Foc de ocara e legea trupului, - zice Sf. Maxim -, iar imboldirea prin deprinderea patimilor e lumina lui; si para de ocara e arderea, cand lucra patimile. Sau pe scurt: focul de ocara e pacatul; lumina de ocara, deprinderea pacatului; iar flacara, lucrarea. Prin urmare nu se cade mintii sa se incalzeasca in focul acesta, nici sa se lumineze cu lumina aceasta, nici sa arda in aceasta flacara. Caci ceea ce pentru simturi este lumina si placere, pentru minte este adanc de intuneric.” ,,Simturile nu sunt in stare decat de ratacire si nu prind decat stricaciunea trupurilor.”  Deci, mintea, impinsa in aceasta, nu e numai contra firii, ci si impotriva lui Dumnezeu. Iar o minte innebunita de simturi si de poftele contra firii, - prin care lucreaza toata pofta vrajmasa ,,vrajmasia impotriva lui Dumnezeu” -, ce sfaturi poate ea sa dea, decat sfaturile talharilor care casapesc pe cei ce coboara din Ierusalim in Ierihon: copiii ce vin in lumea aceasta?
             Oare, venirea lui Iisus la nunta din Cana sa nu aiba si un inteles mai adanc? Oare, sa nu insemneze ceva mai mult faptul ca la nunta face prima dovada a dumnezeirii Sale? Oare, nu trebuie de aici inainte socotit si Dumnezeu ca prezent la nunta? Oare, Dumnezeu nu are nici un cuvant in biologie? Nici un lucru? Nici un sens? Nici o conducere? A dat legile si a parasit lumea? Sau legile II exclud pe Dumnezeu? De ce, dar, a ridicat casatoria la rangul de taina intre cele sapte, iar Bisericii i-a dat in grija, - deci, in raspundere si in drept -, de-a urmari cu luare aminte roadele Tainei, acesti muguri ai vietii, copiii ? Nu, oare, de aceea, ca ei sa fie fii Sai, intregi la minte si la trup, ci, dimpotriva, puii faradelegii? Incetul cu incetul ne vom lamuri cu suvoiul intrebarilor acestora. Ne trebuie insa cateva cunostinte de biologie.”
*
               File de jurnal – 5 nov. 1981: ,,Am vorbit cu Almichi Ilie din Malovat. A spus ca, din date sigure, greva din Motru inca nu a incetat. Fusesera arestati cativa copii, care sparsesera pe la magazine si cativa mineri. Grevistii conditionau inceperea lucrului cu repunerea acestora in libertate. La un parastas, la Ionel Dragomir, in Barda, am vorbit cu un satmarean, venit, impreuna cu alti conjudeteni ai sai, sa lucreze la ferma din Barda. I-a placut slujba, cu atat mai cu cat ,,e ca la ei”. A povestit ca-n judetul Satu-Mare lumea participa in numar foarte mare la biserica, in duminici si sarbatori. In satul lor in fiecare zi se face slujba. Intr-adevar, si taticu mi-a spus ca cei care lucreaza la ferma din Barda pazesc cu sfintenie sarbatorile. Satmareanul mi-a promis ca a doua zi va veni cu douazeci dupa el la biserica la Malovat, dar, probabil ca a uitat, fiindca n-a mai ajuns(…).
             Duminica a fost Ziua Recoltei. Altfel arata piata. Zarzavaturi si legume de tot felul, multa animatie si cozi mari. Intr-un colt, ciobani de la CAP Cazanesti si Ciovarnasani vindeau carne. Cateva oi erau jupuite si atarnate in cinghire. Plecau oamenii cu bratele pline de carne. Pe fetele lor se citea o netarmurita bucurie. Cand am mai trecut peste vreo ora prin acel loc, se mai cunosteau doar petele de sange pe locul unde fusese carne(…).
             Situatia generala se pare ca s-a mai ameliorat oarecum. Si panica s-a mai  linistit, ori lumea s-a obisnuit. In orice caz, tot mai multi se ocupa acum cu fotbalul! Prin magazine si pe langa magazine mai cu seama, prin piete si pe aiura, auzi doar ,,Gool! Gool! Gool! Iar Gool!” Vorba aceea: ,,E bine, e bine, dar fereasca Dumnezeu de mai bine!”
*
            Folclor din Mehedinti(LXXXIII). Am prezentat bocetul si ritualul inmormantarii in nordul judetului Mehedinti, pe baza unor culegeri efectuate direct pe teren de subsemnatul. Din cele prezentate, putem extrage cateva concluzii, menite sa reflecte si mentalitatea omului din popor fata de una dintre aspectele fundamentale ale existentei: 1. Moartea nu este un rau in sine. Omul o priveste cu seninatate si calm, ca pe ceva firesc, ca pe un inceput al ,,marelui drum”. Sfasietor este insa momentul despartirii de lume si de natura; 2. Moartea nu reprezinta o intrerupere a existentei, ci o noua etapa a acesteia; 3. Pentru a ajunge ,,dincolo” sufletul celui decedat e luat de ,,Domnul Hristos”, care vine calare ,,pe un cal negru, inseuat”. Pentru prima data in literatura noastra folclorica Mantuitorul apare calare, transportand sufletele celor decedati pe cealalta lume. Acest element este de mare importanta, amintindu-ne de cultul Cavalerului Trac, care era foarte raspandit in secolele II-III d. Hr. atat in Dobrogea, cat si in partile Olteniei si Munteniei. Iata cum a fost ,,increstinat” un element pagan, iata cum bocetul din Mehedinti devine o adevarata arheologie spirituala; 4. Imaginea pe care ne-o creeaza bocetul despre lumea de dupa moarte este formata aproape in intregime din elemente materiale, obisnuite in lumea aceasta. Creatorul anonim urmareste mai mult etapele si peripetiile ,,drumului”, decat imaginea locului de destinatie a sufletului; 5. In ultima parte a bocetului, trupul insusi nu mai este un les neinsufletit, ci, dimpotriva, isi mentine toate insusirile umane, pastrand o legatura cu lumea celor vii, mormantul nefiindu-i decat o noua casa, moartea o adevarata nunta; 6. Elementele crestine abunda de-a lungul acestor bocete: rai, iad, Domnul Hristos, spovedanie, grijanie, biserica etc. Acestea denota puterea cu care crestinismul s-a suprapus fondului spiritului autohton, inlocuindu-i acestuia multe elemente, partial sau total.
             Numai un popor care a trait in permanenta pe aceste meleaguri putea sa sincretizeze atat de reusit elementele esentiale ale unor religii si conceptii care s-au succedat in timp, sa le dea suflet din sufletul sau si cu ele sa-si aline ceasurile de bucurie sau de jale ale vietii.
*
               Ajutoare si donatii. In aceasta perioada, parohia noastra a primit cateva ajutoare si donatii, astfel: Domnul Ovidiu Mitran-De Keyser din Zoersel(Belgia): inca 660 lei; Doamna Omir Lucretia din Bucuresti, fiica a satului Malovat: inca 400 lei; Domnul Barbu Constantin din Braila: 250 lei; Doamna Balica Ana din Tr. Severin: 220 lei; Doamna Burcea Florica din Madrid(Spania): 210 lei; Doamna Paraschiv Anica din Fulga de Sus(PH): 150 lei; Parintele Pr. Catalin-Sebastian Hogea din Albacete(Spania): 110 lei; Domnul Scurtu Dorin din Tr. Severin, Domnul Mihai Eugen din Sasenii Noi(BZ), Domnul Col. Mihai Popa din Rm. Valcea si Doamna Bunceanu Vasilica din Marasesti(MH): cate  100 lei; Domnul  Ing. Spatariu Miron-Filip din Resita(CS) si Doamna Burtea Elena din Tr. Severin, fiica a satului Barda, Doamna Prof. Mariana Mocioiu si Doamna Grama Constanta, amandoua din Tr. Severin: cate 50 lei;
             Domnul Nistor Vasile din Malovat a mai adaugat 300 lei la contributia de cult, totalizand pana acum 371 lei; Doamna Paicu Domnica din Malovat a mai adaugat 250 lei la contributia de cult, totalizand pana acum 370 lei; Domnul Tatucu Grigore din Malovat a mai adaugat 50 lei la contributia de cult, totalizand pana acum 70 lei; Doamna Bazavan Jana din Malovat si Doamna Cola Emilia din Barda  au  achitat  cate 50 lei pentru contributia de cult;
           Pentru Fondul Central Misionar s-au strans 180 lei. In ultima sedinta cu Consiliul Parohial am hotarat sa achitam 300 lei.
           Pana la data de 31 martie, contributia de cult se prezinta astfel: in Malovat au achitat 92,16%; in Barda au achitat 89,93%. La nivel de parohie au achitat 91,47%. E un procent foarte bun! Precizam ca in parohia noastra contributia de cult nu este obligatorie si nici nu este in suma fixa. Ea se aplica dupa principiul: fiecare daca vrea si cat vrea. Indiferent daca da ceva sau nu si indiferent cat da, preotul este la dispozitia tuturor, fara deosebire, 365 zile pe an, 24 ore pe zi, iar serviciile religioase sunt gratuite. Daca e cineva e nemultumit, sa ridice mana si sa stea asa!
           Multumim cordial tuturor, pentru toate ajutoarele si sprijinul acordat! Dumnezeu sa le rasplateasca jertfa!
           Din cartea Calauza biblica s-au donat pana la 31 martie 304 exemplare. Ii rugam respectuos pe cei care nu s-au ostenit pana acum, - de la 1 decembrie pana la 31 martie! -, sa vina si sa-si ridice cartea. Mai sunt cateva exemplare si foarte curand vom inchide pravalia. Salut!
            In cursul lunii martie am donat participantilor la slujbe paine, astfel: 6 Mart.(Malovat): 230 paini; 13 Mart.(Barda): 110 paini; 20 Mart.(Malovat): 220 paini; 25 Mart.(Malovat): 100 paini; 27 Mart.(Barda): 120 paini. Asadar, in luna martie s-au donat 780 paini. Copiilor participanti li s-au donat si ciocolate.
*
              Plati. In aceasta perioada am efectuat cateva plati mai mari, astfel: 300 lei protoieriei pentru Fondul Central Misionar; 1.800 lei tipografiei pentru cartile Gr. Maerean, Chemari la Domnul si Bucate de post; 50 lei internetul; 100 lei doua cartuse pentru imprimanta; 108 lei pentru becuri; 250 lei postei pentru timbre; 104 lei transport carti de la Craiova; 109 lei protoieriei pentru reviste; 232 lei postei pentru colete; 50 lei pentru curent; 1.260 lei impozit, cat si altele.
*
               Publicatii. In aceasta perioada, preotul Dvs.  a reusit sa mai publice cateva materiale, astfel: In memoriam: Parintele Alexie Buzera, in ,,Datina”, Tr. Severin, an. XXVI(2016), nr. 6608(22 mart.), p. 5; Hotul, in ,,Datina”, Tr. Severin, an. XXVI(2016), nr. 6610(24 mart.), p. 7; ,,Scrisoare pastorala”- 321, in ,,Armonii culturale”, Adjud, an. V(2016), 27 mart., editie on-line (http://armoniiculturale.ro); in ,,Bibliotheca Septentrionalis”, Baia Mare, 2016, 27 mart., editie si on-line(https://ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com); in ,,Observatorul”, Toronto, Canada, 2016, 29 mart., editie si on-line(http://www.observatorul.com); ,,Cel destept invata din pataniile altuia…”, in ,,Natiunea”, Bucuresti, 2016, 29 mart., editie on-line(http://www.ziarulnatiunea.ro); Marlanita si marlanul, in ,,Datina”, Tr. Severin, an. XXVI(2016), nr. 6618(5 apr.), p. 5; Ruga pentru sefi, in ,,Datina”, Tr. Severin, an. XXVI(2016), nr. 6619(6 apr.), p. 5;
                 Parohia noastra a republicat doua carti: Gr. Maerean, Chemari la Domnul, vol. I(196 pag.) si Bucate de post(416 pag.), fiind tot mai solicitate in ultima vreme.
*
               Conferinta-sectacol. In seara zilei de 21 mart., in sala mare a Teatrului din Tr. Severin, a avut loc conferinta preoteasca semestriala sub presedintia Prea Sfintitului Episcop Nicodim. Comunicarea principala a fost  sustinuta de catre Prea Sfintitul Episcop-vicar Emilian Lovisteanul  de la Rm. Valcea, fiind dedicata comemorarii a 300 de ani de la moartea martirica a Mitropolitului Antim Ivireanul. A urmat o piesa de teatru dedicata aceluiasi mare ierarh, jucata de o trupa din Bucuresti. Sala a fost arhiplina, pe langa preotii din judet participand profesorii de religie, sotiile preotilor, cantareti bisericesti si public divers, intrarea fiind libera. Si din Malovat au participat mai multi enoriasi. Atat conferinta, cat si spectacolul au fost niste reusite in plan cultural si spiritual.
*
            Congrese. Simpozioane. Filiala din Timisoara a Academiei Romane l-a invitat pe preotul Dvs. sa participe la editia a IX-a a Congresului International de Istoria Presei, care se va tine la Timisoara in perioada 14-16 aprilie a.c. Congresul va fi urmat de o excursie cu participantii in Serbia. Deoarece este o perioada foarte aglomerata, preotul va trimite doar comunicarea Reflectarea istoriei poporului roman in Revista ,,Biserica Ortodoxa Romana”(1874-2014). Comunicarile urmeaza sa fie tiparite in volum.
            Episcopia Severinului si Strehaei l-a invitat pe preotul Dvs. sa participe la editia a IX-a a Simpozionului International ,,Mehedinti – Istorie, Cultura si Spiritualitate”, care va avea loc la Tr. Severin in zilele de 30 mai – 1 iun. a.c. Preotul s-a inscris cu urmatoarele comunicari: Imaginea lui Dumnezeu oglindita in proverbele romanesti, Studii si materiale de Pedagogie crestina publicate in presa bisericeasca(1874-2014) si Elemente de filozofie a istoriei in prefetele mineielor lui Chesarie al Ramnicului. Vom vedea daca vor fi acceptate toate trei.  
*
          Zambete. ? La o masa petrece un oltean cu un ardelean. Olteanul incepe sa cante: ,,M-a facut mama oltean, ma…!” Ardeleanul il intrerupe si-i spune impaciuitor: ,,Lasa, ma, Ioane, a gresit si ea! Iart-o! Ce sa-i faci! E mama ta!”
          ? Plutonierul le explica noilor recruti: ,, - Ba, fiti atenti la mine! Sa nu cadeti de pe tanc! Care cade, ori moare, ori ramane prost! Eu stiu asta, ca am cazut de trei ori!”
? In ajun de Pasti, copiii au imprastiat prin curte oua colorate: albastre, rosii, verzi... Cocosul s-a apropiat de oua, le-a privit lung apoi a spus grav: ,,- Da, va trebui sa am o discutie foarte serioasa cu paunul...!”
*
         Anunturi. ? Pentru excursia-pelerinaj la manastirile Lainici-Prislop-Teius din 20 aprilie mai sunt cateva locuri.  ? O familie din Severin(inginer+profesoara) cauta o femeie, care sa ajute doua zile pe saptamana la curatenie si, eventual, la lucru in gradina; ? O familie din Severin angajeaza o persoana, care sa ingrijeasca de 30 capre(pascut+muls+inchegat lapte) in zona Simian.
*
             Inmormantari. In ziua de 19 martie am oficiat slujba inmormantarii pentru Tarabac Gh. Nicolae (55 ani) din Malovat, iar in ziua de 27 martie pentru Pavel Traian(56 ani) din Barda. Dumnezeu sa-i ierte!
*
          Program.  In luna aprilie avem urmatorul program de slujbe: 2 Apr.(Malovat-Barda); 3 Apr. (Malovat); 9 Apr.(Malovat-Barda); 10 Apr.(Barda); 16  Apr.(Malovat-Barda); 17 Apr. (Malovat); 23 Apr. (slujba la Barda; pomeniri la Malovat, la ora 12); 24 Apr.(Barda); 25 Apr.(seara slujba la Malovat); 26 Apr. (seara slujba la Barda); 27 Apr. (spovedit si impartasit in Barda, la biserica si in sat; seara slujba la Malovat); 28 Apr.(dimineata pomeniri la Barda; slujba cu Sf. Liturghie la Malovat; seara slujba la Barda); 29 Apr.(spovedit si impartasit adultii in Malovat, la biserica si in sat; seara slujba la Barda de la ora 19; slujba la Malovat de la ora 21);  30 Apr.(spovedit si impartasit copiii, dimineata, la  Malovat; seara, la ora 19, pomeniri la Malovat; la ora 23, slujba Invierii cu Sfanta Liturghie la Barda); 1 Mai(la ora 3 noaptea, slujba Invierii la Malovat). In restul timpului, la orice ora din zi sau din noapte, preotul poate fi gasit la biserica, acasa, ori la telefon: 0724. 99. 80. 86. Mai poate fi contactat pe adresa de e-mail: stanciulescubarda @gmail.com.
                 Sfintele Pasti sa le petreceti cu sanatate, pace si bucurie!
                Pr. Al. Stanciulescu-Barda               

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page