Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Traian Vuia, un pionier al aviatiei mondiale (4)

 Prof. univ. dr. George G. Potra (+)

„Nu ma voi opri pana nu voi izbandi!" (Traian Vuia)

Prin amabilitatea distinsei doamne Ana Potra - careia ii aducem multumiri -, sotia regretatului mare istoric, Profesorul univ. dr. George Potra am primit 12 scrisori care fac parte din corespondenta lui Traian Vuia cu mentorul sau, Caius Brediceanu si pe care le supunem atentiei cititorilor.

Scrisoarea 11
Garches, 7 martie 1925
7 Rue de Toulon

Draga Caius,
Sunt sigur ca nu esti suparat pentru ca nu ti-am scris de atata vreme. stiu ca nu tragi la indoiala sinceritatea unei prietenii atat de vechi. Grijile vietii zilnice, nacazurile etc. m-au impiedecat sa-ti scriu. Cat priveste lucrarile mele, ma preocupa ambele probleme si, desi nu am dat vreun semn eclatant de activitate, le urmaresc neincetat. In anul trecut am cladit o casa pe lotul din unghi al locului ce am in Parcul Craon. Aci am facut si pe arhitectul, si pe antreprenorul. Am reusit, dar fiind prea mare pentru a fi ocupata de mine si fiindca am facut-o in asociatiune, o voi vinde. Am cumparat locul vecinului cu „rond point"[54] si cu stejarul mic. Voi cladi acum un pavillon mic pe sama mea si un laboratoriu de mecanica. Am certitudinea ca vom izbuti, pentru ca greutatile cele mai mari sunt inlaturate. Sper ca familia ta este bine si ca cea tanara se dezvolta normal, spre satisfactiunea voastra. Te-am asteptat tot anul trecut cu multa nerabdare. Sper ca ne vom revedea in primavara asta. Prezenta omagiile mele respectuoase doamnei Brediceanu si te rog sa ma crezi al tau prieten devotat, care te imbratosaza,
T. Vuia

Scrisoarea 12
Garches, 22 decemvre 1925
7 Rue de Toulon

Draga Caius,
Este mult de cand nu am dat semn de viata. Am totusi convingerea ca la niciun moment nu ai crezut ca te-am uitat. Am continuat, desi cu mari greutati, lucrarile relative la rezolvirea celor doua probleme care ma preocupa. Elicopterul si turbina cu gaz. Azi pot declara fara nicio emfaza ca lumea incepe sa admita ca formula pe care am prezentat-o este aceea care va rezolvi problema zborului independent de viteza de translatie. Ce priveste turbina cu gaz, eu am prezentat un aparat la care am lucrat 22 de ani, care va permite crearea turbinei cu combustiune interna. De prezent este numai o chestiune de adaptare. Ce sa zic despre greutatile pe care le intampin zilnic in urma fortii de inertie omeneasca! Trebuie sa ma lupt zilnic si ma bucur daca in fiecare zi pot marca un pas inainte pe acest drum plin de obstacoli si de rezistente de tot soiul. Din punct de vedere financiar, soarta pare a fi asigurata, pentru ca fabricantii incep sa-si dea seama despre importanta solutiunii celor doua probleme. Cu camarazii romani de aici prezentati la E.R.[55] am patit-o rau, draga Caius. stii ca am constituit aici un comitet al P.N. La inceput Noti[56] aliat cu Ciolan au cautat sa-l excluda pe Cadere. Am introdus eu pe Cadere[57], pentru ca a fost elementul cel mai bun. Intrat in comitet, Cadere s-a aliat cu Noti si au cautat sa-l elimineze pe Ciolan, fostul frate de cruce a lui Noti. Au cautat sa ma aduca si pe mine in apele lor, ca sa-l nimiceasca pe Ciolan. Evident ca nu m-am oferit pentru aceasta combinatie suterana. Dupa catva timp, Cadere a format aici o noua asociatiune: a ofiterilor de rezerva, de acord cu Ciolan si Noti. Cadere prezident. Noti viceprezident. Eu nici nu am fost macar avizat ca aceasta societate se constituie. Nu le-am tinut niciun grief[58]. A facut aci manifestatiuni utile, cu receptiuni etc. Noti imediat dupa init. la E.R. n-a mai pus piciorul la E.R. Indata ce a intrat in serviciul dlui Duca[59], am decis ca nu ne mai adunam in comitet al P.N. deoarece pierdusem toata increderea in Noti, afara de aceea, doreau a face parte din acest comitet si dnii Neculcea[60] si Ianculescu[61] de la Fontenay aux Roses[62]. Acesti 2 ani, care au supt pana acum la vaca liberala, doresc sa-si asigure viitorul in viitoarea constelatiune politica. I-am lasat in pace pentru ca nu am vazut decat bizantinism in toate actiunile lor.
Acum in vara Cadere s-a plans ca Noti ar fi adresat la Bucuresti raporturi defavorabile lui si astfel ar fi intarziat decretul de numire de profesor la Oradea Mare. S-a inteles cu Ciolan[63] si acest din urma, probabil cu scopul de a se razbuna contra lui Noti, a depus o plangere la E.R. ca Noti sa fie radiat. Juriul de onoare care a fost instituit, vazand ca plangerea nu este etayata[64] pe niciun document, nu a putut pronunta radiarea lui Noti. Ciolan nu s-a oprit aci. Avand o creanta de 3.000 fr. contra lui Noti, a inaintat o noua plangere, transformand datoria in o datorie de onoare. Ce sa vezi insa. Ciolan, care cere radiarea lui Noti, zicand ca acest din urma este un om necinstit, ba chiar un spion, accepteaza sa fie prezident in comitetul asociatiunii A.O.R.[65] de alaturi de Noti, care a fost reales viceprezident. Cand i-am expus lui Ciolan la mine in casa ca nu pricep acest paradox, s-a pus sa urle ca un posedat si a cautat sa-l spele pe Noti. ti-am expus aceste stari plictisitoare pentru ca sa vezi cu cine eram chemat sa lucrez aici si ca sa intelegi pentru ce am luptat contra admiterii lui Ciolan si Noti la E.R. In loc sa-si spele rufele in familie, ne fac de rasul lumii. Ce vor gandi francezii despre noi? stii ca Ionel Dobrin este aici. Ne vedem in fiecare duminica si astfel ma simt din nou putin in Lugoj. Sa nu fii suparat ca nu ti-am trimis inca notele biografice ce mi-ai cerut prin fr. serban[66]. Le voi trimite, dar trebuie sa stii ca imi repugneaza f. mult ca publicul sa intre in viata mea intima; s-au publicat multe lucruri fanteziste, fara stirea mea, bineinteles. Sper ca atat tu, cat si amabila ta familie, sunteti bine. Iti doresc sarbatori fericite si un an nou in care sa ne vedem, cel putin in parte, realizate visurile noastre politice si celelalte.
Prezenta omagii respectuoase doamnei Brediceanu[67] si crede-ma al tau devotat,
T. Vuia
--------------------------------------------
[54] Probabil Alexandru Vaida-Voevod.
[55] Rond point (fr.) - Piata cu sens giratoriu.
[56] Loja Ernest Renan (Paris), constituita in 1910 in obedienta Grande Orient de France. La epoca apropierii romanilor de aceasta loja (1919), Maestru Venerabil era Marcel Huart de la ziarul „Le Temps". Din cei aproape o suta de membri, 11 erau jurnalisti si publicisti. Primul roman initiat aici a fost Samuel Silvian Krainic, avocat consilier pe langa Legatia Romaniei de la Paris (1916). Lotul cel mai insemnat il reprezinta membrii delegatiei romane la Conferinta de Pace de la Paris (1919), in frunte cu Alexandru Vaida-Voevod, Caius Brediceanu, Mihai serban, Traian Vuia, Ion Pillat, Gheorghe Crisan si Voicu Nitescu. Ulterior si alti romani au fost initiati aici: Ion Lugosianu (1921), Victor Cadere (1923), Noti Constantinide si Petre Ciolan (1924). In afara de Traian Vuia, care locuia la Paris, toti ceilalti s-au reintors in Patrie. De altfel, in 1931, loja a luat masura radierii celor care nu-si mai platisera metalele la zi. (Toate datele si informatiile cu privire la Francmasoneria din Romania folosite in acest studiu au fost obtinute prin bunavointa dlui Horia Nestorescu-Balcesti, autorul lucrarii Enciclopedia ilustrata a Francmasoneriei din Romania, vol. I–III, Editura Phobos, Bucuresti, 2005)
[57] Noti Constantinide (1890–1957). Diplomat roman. Studii de drept la Bucuresti si Roma. A facut parte, ca expert, din delegatia condusa de Ion I.C. Bratianu la Conferinta de Pace de la Paris. A participat la organizarea si conducerea biroului de la Paris al oficioasei agentii de presa „Rador", fondata in 1921 cu sprijinul moral si material al Ministerului Afacerilor Straine. Misiuni diplomatice la Berlin (1929–1937); Roma (1937–1938); Helsinki (1941–1942). Secretar de legatie cls. II (1921); secretar de legatie cls. I (1930); consilier de legatie (1937); ministru plenipotentiar cls. II (1941), ministru plenipotentiar cls. I (1946). Trimis extraordinar si ministru plenipotentiar al Romaniei la Helsinki (15 iunie 1941–10 noiembrie 1942). In cadrul Centralei, a functionat la Directia Politica Juridica; Directia Presei si Informatiilor; Directia Economica; Directia Consulara; Comisia de Studii a Ministerului Afacerilor Straine; Serviciul conservarii si expedierii tratatelor; Comisia de propuneri pentru numiri, inaintari si transferuri; Consiliul de acordare, control si recomandare al Ministerului Afacerilor Straine; Comisia pentru studiul problemelor pacii s.a. Pensionat, prin „comprimarea" functiei, la 15 noiembrie 1947, alaturi de 160 diplomati de cariera si functionari ai Ministerului Afacerilor Straine. In 1924, initiat in loja Ernest Renan (Paris).
[56] Victor G. Cadere (1891–1980). Jurist si diplomat roman. Licentiat si doctor in drept al Universitatii din Iasi (1919). Diplomat al scolii de stiinte Politice de la Paris (1925). Membru al delegatiei romane la Conferinta de Pace de la Paris (1919). Membru al Misiunii romane in America de Nord (1919) si sef al Misiunii militare in Extremul Orient (1920–1921) insarcinate cu repatrierea cetatenilor romani ce se aflau in Statele Unite ale Americii si a prizonierilor romani ce se aflau in Rusia si in Extremul Orient. Profesor universitar de procedura civila la Facultatile de Drept din Oradea (1926) si apoi din Cluj. Deputat de Bihor (1928–1930). Secretar general al Ministerului de Justitie (1930); secretar general al Ministerului de Interne, director general al Sigurantei statului (1930–1931). Rezident regal al tinutului Dunarea de Jos (1938–1939). Presedinte de onoare al FIDAC. Ministru plenipotentiar cls. II (1928). Trimis extraordinar si ministru plenipotentiar la Varsovia (1 mai 1932–15 septembrie 1935); la Belgrad (1 noiembrie 1936–31 ianuarie 1939); ambasador extraordinar si plenipotentiar la Belgrad (1 februarie 1939–25 noiembrie 1940); trimis extraordinar si ministru plenipotentiar la Lisabona (15 decembrie 1941–1 septembrie 1944). Membru asociat al Academiei Diplomatice Internationale (1934). Membru al Societatii de legislatie de la Paris; al Societatii americane de Geografie de la New York, al Academiei de stiinte din Polonia (1935); al Societatii Academice de Geografie (1969); membru corespondent al Academiei de stiinte Morale si Politice din Franta. In mai 1923, initiat in loja Ernest Renan (Paris) din obedienta Marelui Orient al Frantei, la recomandarea lui Traian Vuia. Inchis in penitenciarul Dunarea (1952–1956).
[57] Grief (fr.) – Plangere, pas.
[58] Ion Gheorghe Duca (1879–1933). Jurist, publicist, om politic si de stat roman. Doctor in Drept al Universitatii din Paris (1902). Orator de mare talent. Director al ziarului „Viitorul" (1911–1914). Unul dintre ideologii liberalismului din Romania. Presedinte al Partidului National Liberal (1930–1933). Unul dintre colaboratorii apropiati ai lui Ion I.C. Bratianu in pregatirea diplomatica si politica a reintregirii Romaniei. De mai multe ori ministru si prim-ministru (14 noiembrie–21 decembrie 1933). A avut un rol important in fundamentarea politicii externe a Romaniei, pentru consolidarea statu-quo-ului teritorial. Adversar al miscarilor totalitare, a dizolvat Garda de Fier. Asasinat de un comando legionar pe peronul garii Sinaia, la 29 decembrie 1933.
[60] Eugen (Eugeniu) Neculcea (1876–m.?). Matematician, fizician, chimist, diplomat roman. Studii universitare la Iasi si Paris (Sorbona, Collège de France). Doctor in stiinte fizico-matematice la Paris. Cariera universitara la Iasi si la Bucuresti. Profesor universitar. Membru al delegatiei romane la Conferinta de Pace de la Paris (1919–1920). A reprezentat Romania in diferite organisme internationale (din sistemul Societatii Natiunilor) si la tratativele economico-financiare privind drepturile si obligatiile decurgand din tratatele si reglementarile incheiate in urma primului razboi mondial. A luat parte la: Conferinta parlamentara internationala de comert (Paris, 1919; Bruxelles, 1920); Conferinta financiara internationala (Bruxelles, 1920); Conferinta internationala pentru simplificarea formalitatilor vamale (Geneva, 1926); Conferinta financiara internationala privind abolirea prohibirilor la import si la export (Geneva, 1926); Conferinta economica internationala (Geneva, 1927); Conferinta internationala pentru unificarea metodelor in materie de statistici economice (Geneva, 1928); Conferinta internationala in vederea unei actiuni economice concertate (1930, 1931); Conferinta internationala pentru unificarea legislatiei in materie de scrisori de schimb si polite (Geneva, 1931); Conferinta internationala economica si monetara (Londra, 1934) s.a. In calitate de delegat sau consilier tehnic, a luat parte la toate sesiunile Adunarii Societatii Natiunilor (1920–1937) si la toate intrunirile Comisiei Financiare si Economice a Societatii Natiunilor (1920–1937). Presedinte, in doua randuri, al Comitetului mixt de unificare a metodelor de statistica economica si financiara. Membru al Academiei Diplomatice Internationale. Membru titular al Academiei de stiinte din Romania.
[61] Victor Ianculescu. Doctor in drept al Universitatii din Paris. Subdirector al scolii romane din Franta. In 1931 a publicat lucrarea Le Petite Entente et l'Union Européenne.
[62] scoala romana din Franta (Ecole Roumaine en France), cu sediul la Fontenay aux Roses, langa Paris, a fost infiintata in 1921 din initiativa lui Nicolae Iorga.
[63] Petre Ciolan. Diplomat roman. Secretar al delegatiei Romaniei la Conferinta de Pace de la Paris (1919). Consul al Romaniei la Paris. In 1924, initiat in loja Ernest Renan (Paris) la recomandarea lui Alexandru Vaida-Voevod si a lui Traian Vuia.
[64] S'etayer (fr.) – A se sprijini.
[65] Asociatia Ofiterilor de Rezerva.
[66] Mihai serban (1887–1947). Om politic roman. Studii universitare la Viena, Halle si Iasi. Licentiat al Academiei de Agricultura din Halle. Doctor in drept al Universitatii din Iasi. Delegat la Conferinta de Pace de la Paris (1919) pentru chestiuni economice. Profesor universitar. Rector al Academiei de Agricultura din Cluj (din 1927, in patru randuri), pe care a organizat-o. Membru marcant al Partidului National taranesc (1928). Deputat (din 1928) si senator. Membru in Consiliul Superior Agronomic (1929). Fondator al grupului parlamentar de agricultura (1929). Delegat la numeroase conferinte internationale. Subsecretar de stat la Ministerul Agriculturii si Domeniilor (7 iunie–10 august 1932; 11 august–17 octombrie 1932). Membru al Frontului Renasterii Nationale (1935). Subsecretar de stat pentru minoritati la Presedintia Consiliului de Ministri (14 ianuarie–9 noiembrie 1933). Membru in Directoratul Frontului Renasterii Nationale (1939). Subsecretar de stat la Ministerul Agriculturii si Domeniilor (1 februarie–28 septembrie 1939; 28 septembrie–23 noiembrie 1939; 24 noiembrie 1939–11 mai 1940; 11 mai–4 iulie 1940). Membru corespondent al Academiei Romane (mai 1940). In august 1919, initiat in loja Ernest Renan (Paris).
[67] Marioara Brediceanu.

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page