Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Traian Vuia, un pionier al aviatiei mondiale (3)

Prof. univ. dr. George G. Potra (+)   

„Nu ma voi opri pana nu voi izbandi!" (Traian Vuia)

Prin amabilitatea distinsei doamne Ana Potra - careia ii aducem multumiri -, sotia regretatului mare istoric, Profesorul univ. dr. George Potra am primit 12 scrisori care fac parte din corespondenta lui Traian Vuia cu mentorul sau, Caius Brediceanu si pe care le supunem atentiei cititorilor.

Scrisoarea 6
Juvisy, 11 ianuarie 1921

Scumpe Caius,
Dupa cum iti anuntasem in scrisoarea de acum cateva zile, iaca aci alaturat un „pouvoir" pentru Casalonga, sa-l semnezi la locul indicat si sa mi-l returnezi numaidecat. Nu are nevoie de legalizare. Cand ai fost aici la Viry-Chatillon, ti-am remis un document, primit de la Casalonga, relativ la exploatarea brevetului englez si privind elicele. Te-ai insarcinat sa faci ce este necesar, nu stiu insa daca ai luat dispozitiuni. Daca nu, nu ai putea sa-mi trimiti scrisoarea ce ti-am dat? Daca te duci la Lugoj, ai bunatatea de a te informa cum sta subscriptiunea mea la 50 de actiuni din Creditul Banatean si cand trebuie sa fac varsamantul restului. Am remontat din nou ciclopterul, dupa ce am primit angrenajul nou si voi face experiente. Aceasta nu m-a impiedicat sa comand alte angrenaje mai puternice pentru masina noua, despre care ti-am scris in scrisorile din urma. Aceste angrenaje sunt in parte terminate. In asteptarea scrisorii tale, te imbratosez cu drag.
Al tau,
T. Vuia

Scrisoarea 7
Garches, 30 mai 1921
7 Rue de Toulon

Scumpe Caius,
Sa nu fii suparat ca nu am scris mai in graba. Am ridicat 20 000 fr. expediati prin dsoara Sophie Bragadiru[34]. Am multamit prin scrisori adresate dsoarei si dlui G.G. Mironescu[34]. Iti multamesc indeosebi tie. Relativ la aceea ce ti-a zis aviatorul austriac, este adevarat ca elicoptere s-au ridicat deja vertical (L. Breguet[35], Cornu[36], in 1907). Toate aceste masini aveau ca organe de sustentatiune elici, cum sunt acelea care se aplica ca tractor sau propulsor la aeroplane. Este evident ca in momentul ce motorul se opreste, elicele avand o suprafata foarte redusa (120–150 kilogr. per m2), masina cade cu o viteza foarte mare. Cazul nostru este diferent, pentru ca aripele masinii, desi pot avea forma elicei, sunt adevarate aripi de aeroplan (suprafata este de 40 m2, adica 7 kilogr. per m2), insa rotative. Crisan[37] a sosit aici prin 12 curent. Nu a plecat inca, va pleca in curand. Pe Coltor[38] nu l-am vazut, are motive sa nu ma vada. Crisan s-a aratat mai putin rezervat. I-am aratat scrisoarea ce mi-ai dat si a parut satisfacut. A revenit la mai bune sentimente fata de tine. Nu mi-a placut deloc modul cum a comentat imprumutul ce i-ai consimtit, in contrazicere vadita cu faptul, pentru ca gratie tie si-a putut termina casa unde va realiza frumoase beneficii.
Fireste ca nu am facut cu dansul niciun aranjament. A zis ca imi va trimite bani din America, eu nu fac niciun caz de aceasta promisiune, pentru ca am convingerea ca este un egoist avar[39]. Desi traieste aici in mare lux, sta la Grand Hôtel, unde plateste numai camera 45 fr. la zi, a voit sa-i imprumut 4.000 fr. Spre norocirea mea, nu i-am spus ca mi-ai expediat prin dsoara Bragadiru 20.000 fr. Are numai o dorinta, sa-si asigure o parte frumoasa in afacerile noastre prin sacrificiile altora, sans bourse délier[40], incurajandu-ne cu promisiunile.

Te voi tine in curent cu lucrarile la care lucrez neincetat. Daca Laurentiu este impedecat de a veni imediat, atunci sa te intelegi cu dansul, ca sa vina ceva mai tarziu, in august (sau chiar in septembre), ceea ce mi-ar conveni mai bine. Inutil sa-ti adaug ca eu contez acum numai la tine. Pana acum credeam ca Crisan va tinea promisiunea, va contribui si dansul, daca nu prin o contributiune noua, cel putin prin rambursarea celor 40.000 lei. A avut si cinismul sa zica ca el putea sa-mi ramburseze cei 40.000 lei, daca stia ca aveam nevoie si daca nu ar fi fost convins ca tu imi trimiti bani. A vazut terenul din Parcul Beauvau-Craon si a fost incantat. A zis ca va construi acolo o casa frumoasa romaneasca. Eu nu am comunicat nimic relativ la proiectele noastre. Ma bucur ca doresti sa ne pastram autodeterminatiunea. Cu sanatatea stau bine, sper ca atat tu, cat si familia ta, sunt bine.
Cu dorul de a-ti ceti scrisoarea,
Te imbratisez cu drag,
T. Vuia

Scrisoarea 8
Garches, 5 iulie 1921
7 Rue de Toulon

Scumpe Caius,
Crisan a plecat in America prin Cherbourg in 3 iunie. Pe Coltor l-am intampinat la Gara St. Lazare in ziua plecarii. I-a fost rusine sa convina cu mine - marturiseste el insusi - din cauza unei afaceri ce usor poti ghici. Cr., desi a stat aici peste 3 saptamani, nu a avut timpul - a uitat, asa imi scrie in modul lui nesincer - sa vada pe Huart[41], ca sa-i ceara o recomandatiune pentru fr.: din America; imi scrie acum sa-i trimit urgent (!) „mai multe recomandatiuni pentru a putea vizita institutiunile si asezamintele de acolo si a se putea folosi (sic) de fr.: de acolo". Mi-a vorbit despre banii ce i-ai imprumutat si s-a plans ca ai vorbit despre acest imprumut pretutindeni, fapt este ca spre a stoarce bani de la tine a jucat o comedie. Dupa cum mi-a marturisit, avea bani, pentru ca a cumparat valori in suma de 460.000 lei. Fireste, nu i-am avansat niciun centim. Sa nu desnadajduim, toate trei inventiunile se vor realiza, depinde numai de la noi, dar trebuie sa avem vointa si tenacitatea, care este levierul tuturor realizarilor. Elicele de marina au fost date laboratorului Marinei in 22 iunie. Incercarile vor fi terminate in decursul lunii curente. Succesul acestor incercari nu va insemna ca vom avea bani imediat, pentru ca comercializarea este de obicei lunga, indeosebi in Marina. Asamblajul elicopterului avanseaza, dar nu este inca terminat. Sa contam deocamdata pe puterile noastre, trebuie sa fim prevazatori, cu atat mai mult ca brevetele cer spete continue. Brevetul nou depus pe numele tau in Franta a fost acordat, in septembre trebuie depus si in celelalte tari, costul 6.000 fr.

Te rog, da-ti bine sama, daca poti conta la Costi. Fapt este ca daca voieste sa contribuie, poate, daca asteapta sa aiba bani in superflu, nu va contribui niciodata. Daca nu vezi niciun inconvenient, pune-mi la dispozitiune obligatiunile tale din Crédit National. Banque de France ne deschide un compte courant pana la 75% din valoarea lor nominala. Asa am facut si eu. Lugosianu a fost convocat la tinuta de Comitet din iunie. In tinuta solemna dupa citirea raporturilor, care conclud toate la admiterea lui, Huart a declarat ca a facut o impresiune excelenta. A fost admis cu unanimitate la probe. Spre nefericire am intrat in vacante si nu va fi initiat decat in octombre. tinuta de comitet de vineri, 1 iulie, a fost urmata de o tinuta alba[42], la care corespondentul lui „Times", gazetar de prima ordine, „first class man", cum zic dansii, a facut o conferenta asupra politicii externe a Engliterei, iar eu am tinut o causerie[43] asupra Romaniei. In urma acesteia s-a votat o motiune de incurajare lui Vaida si colaboratorilor lui pentru rolul ce-l au si vor avea in democratizarea Romaniei. Aceasta motiune se va comunica si in scris.
In asteptarea scrisorilor tale, te imbratosez cu drag,
T. Vuia

Scrisoarea 9
Port-Aviation, 2 octombre 1921
Viry-Chatillon

Draga Caius,
Am primit scrisoarea ta si am aflat cu bucurie ca vei fi aici in luna curs. Am primit aici vizita lui Lugosianu[44] insotit de dl Lahovary[45], ministrul nostru la Londra. S-a bucurat mult afland ca vei fi in curand aici. Sfarsitul tragic a regretatului Costi mi l-a comunicat doamna Marioara. Am crezut ca la batranete ne va fi dat din nou sa ne aflam impreuna, fatalitatea, care persecuta familia Misoits, a hotarat insa altcumva. Cred ca numai in ironie si gluma imi scrii sa ma adresez f. Gh., care, de cand i-am spediat scrisoarea de introducere a secretariatului G.O.F.[46], a devenit mut. Sper sa termin zilele astea montajul masinii si apoi inainte cu D-zeu.
Te imbratosez cu drag,
T. Vuia

Scrisoarea 10
Garches, 8 aprile 1922

Scumpe Caius,
Am primit ieri scrisoarea ta. Sunt in curent cu toate ce s-au petrecut in tara. Am urmat cu atentie toata campania electorala. Ce sa zic? Nu pot zice ca am avut vreo surpriza. Am avut nefericirea sa cunosc mai de aproape spiritul, ca sa nu zic virus, fanariot. Neavand iluziuni, nu le-am putut pierde. M-am mirat numai cand am vazut ca voi credeati in posibilitatea unei cooperari cu ei. Religiunea mea este facuta demult. Nu raman decat doua alternative, sau acceptati jugul fanariot si il suportati cu resemnare asteptand de la timp, care este medicul multor boale, aceea ce prin voi insiva nu puteti face, sau il scuturati prin rezistenta. Precum nu am putut crede niciodata ca ne vom putea maghiariza, asa nu pot crede ca ne vom fanariotiza sau ciocoi. Intre ei si noi este o deosebire de mentalitate. Starea noastra actuala si cea dinainte de razboi este numai o deosebire de limba. Putem sa ne mangaiem ca asupritorii actuali vorbesc dulcea noastra limba romaneasca. Dar sa recunoastem ca este si din vina noastra, n-am luat precautiunile cele mai elementare ce dicta intelepciunea, deoarece elementele care ne permiteau sa-i cunoastem nu au lipsit. Acum nu este momentul de a ne lamenta, ci de a lucra.

Conform mandatului ce mi s-a incredintat m-am pus aici in actiune. Ieri chiar am facut in atelierul nostru o „causerie" asupra modului cum s-a injghebat guvernul actual[47] si cum s-a operat la alegeri. Deja mai-nainte s-au facut demersuri pe langa barbatii politici a celor doua mari partide, care sunt la putere in Franta si care nu ne-au menajat concursul lor nici in decursul razboiului. Concursul lor este cum se zice aci „un fait acquis"[48]. Saptamana ce vine voi avea o intrevedere cu f. H.[49] spre a stabili un program de actiune. Voi face o noua conferinta la toti fratii deputati si senatori. Este aproape cert ca se va aduce chestiunea pe tapet in Camera. Bineinteles guvernul va protesta din rasputeri, pentru ca nu se poate amesteca in afacerile interne a unei tari amice. Aceasta insa nu va impiedica, ca i se va face o frumoasa reclama guvernului, care va rasuna si in Englitera si America. Se va arata cum acest guvern a tarat in imola[50]. Armata si Coroana. Am reusit sa le demonstrez ca acest guvern, cum a fost cel al lui Stürmer[51], este un pericol european. Ce ma priveste, nu ma voi opri pana ce nu voi izbandi. Este oare vreo nevoie sa-ti arat cat de indicata ar fi prezenta unuia dintre voi aici? Ati putea face foarte, foarte mult. Acolo strigati in pustiu, cum se facea pe timpul ungurilor. Actiunea noastra politica a fost intotdeauna cam descusuta, ezitanta. Ma tem ca si acum sa nu cadeti in aceleasi erori.

Sa nu uitati ca desi stapanii nostri cei noi nu isi fac iluziuni in ceea ce priveste ciocoirea noastra, au probe istorice despre blandeta noastra si despre resemnarea cu care am purtat atatea juguri in decurs de atatia secoli. Ei nu ignoreaza nici teama noastra de rezistenta violenta. Ne vor lasa sa strigam si sa ne lamentam pana ce ne vom obosi, ca si copilul care plange. Ne cunosc admirabil rabdarea. stiu cum am suportat noi fara nicio rezistenta mai serioasa jugul maghiar de la 1867 incoace[52] ca sa nu mai vorbim de epoca precedenta. stiu si aceea ca fara razboiul european suportam inca si azi jugul maghiar. Cand citesc ziarele din tara am impresiunea ca evenimentele vor lua acelasi curs. Putem zice cu Eminescu: „Alte masti, aceeasi piesa". In locul ungurilor avem pe greci si pe bulgari. Repet inca o data necesitatea f. lui V.[53] sau a altuia, a ta aici. Nu este momentul descurajarii, ci a actiunii. Sa fim barbati si nu carpe. Lumea respecteaza numai pe cei tari si curajosi. In ceea ce priveste masina, incercarile sunt satisfacatoare si decurg metodic si progresiv. Dupa plecarea lui Lugosianu am facut o singura incercare in 18 martie. Masina s-a ridicat de la pamant zburand cativa metri. Am facut o mica modificare, am marit pasul elicelor, pentru ca puterea motorului nu este inca pe deplin folosita, iar numarul invartirilor nu se poate mari prea mult deoarece a ajuns 2 200 invartiri pe minuta. De atunci nu am putut proceda la noua[noi] incercari, de asta data din cauza timpului. Am avut nea, grindina, furtuna, ploaie, care dureaza inca. Aci abia s-a vazut o primavara atat de urata. Scrie-mi, ca sa stiu, care sunt vederile voastre in toate aceste chestiuni. Lugosianu a lasat aci cele mai bune impresiuni la frati. Ar fi bine insa daca nu ar imita exemplul vostru, legea tacerii. Cred ca toata familia ta este bine.
Cu curaj, inainte.
Te imbratosaza,
T. Vuia

P.S. Daca prietenul Cadere doreste sa intre in societatea noastra, cere-i documentul ce stie si semneaza cererea lui.

- Va urma -
--------------------------------------------------------------
[34] Sofia M. Bragadiru (1851–m.?). Mare comercianta de bere. Casatorita cu fabricantul de bere Luther. Dupa moartea acestuia, s-a recasatorit, in 1894, cu marele fabricant de bere Marinescu Bragadiru.
[35] Gheorghe Gheorghe Mironescu (1874–1949). Jurist, diplomat, om politic si de stat roman. Licentiat al Facultatii de Litere si Filosofie a Universitatii din Bucuresti (1894). Doctor in drept al Universitatii din Paris (1898). Magistrat. Avocat. Profesor de Drept civil, apoi de Procedura civila la Universitatea din Bucuresti (1906–1939). In anii 1917–1918 a desfasurat o intensa activitate la Paris in favoarea cauzei unitatii romanilor, colaborand strans cu reprezentantii cehoslovaci, polonezi si sarbi. A luat parte la Congresul nationalitatilor oprimate de Imperiul austro-ungar, tinut la Roma in aprilie 1918. A fost membru al Consiliului National pentru Unitatea Romanilor, constituit la Paris in septembrie 1918. S-a numarat printre colaboratorii cei mai activi ai ziarului „La Roumanie". Deputat in mai multe legislaturi. In numeroase randuri ministru: Instructiune Publica, Afaceri Straine (10 noiembrie 1928–7 iunie 1930; 7–8 iunie 1930; 13 iunie–8 octombrie 1930; 10 octombrie 1930–4 aprilie 1931; 11 august–11 octombrie 1932); Interne; Finante; Lucrari Publice si Comunicatii. Vicepresedinte al Consiliului de Ministri (20 octombrie 1932–12 ianuarie 1933; 14 ianuarie–9 noiembrie 1933). Prim-ministru al Romaniei (7–13 iunie 1930; 10 octombrie 1930–4/18 aprilie 1931). In calitate de ministru de Externe, a condus delegatia Romaniei la sesiunile Adunarii Societatii Natiunilor (1929–1930), ca si la cele doua conferinte de la Haga (1929, 1930). Membru marcant al Partidului Conservator-Democrat; fruntas al Partidului National taranesc. In 1935, s-a retras din viata politica. In timpul regimului de autoritate monarhica al Regelui Carol al II-lea, este numit ministru secretar de stat (10 februarie–30 martie 1938); consilier regal (30 martie 1938); senator (5 iunie 1939). In iunie 1943 (insarcinat de Iuliu Maniu si cu incuviintarea lui Ion Antonescu), poarta convorbiri secrete cu Bánffy Miklós in vederea solutionarii divergentelor dintre Romania si Ungaria. Membru de onoare (31 mai 1939) al Academiei Romane. Repus in drepturi (3 iulie 1990) ca membru de onoare al Academiei Romane. Condamnat in 1948 la cinci ani inchisoare corectionala, iar in 1949, la 12 ani inchisoare corectionala, in ambele cazuri fiind acuzat de evaziune fiscala si sabotaj.
[36] Louis Breguet (1880–1955). Promotor al aeronauticii, a fost unul dintre primii constructori de avioane (1909) si de helicoptere in Franta. La bordul unui Breguet–XIX, Coste si Bellonte au facut primul zbor fara escala Paris–New York (1930).
[37] Paul Cornu (1881–1944). Inginer francez. Constructor de biciclete. A conceput si realizat primul helicopter. La 13 noiembrie 1907, la Coquainvilliers, aproape de Lisieux, s-a ridicat de la sol cu helicopterul la inaltimea de 30 cm, pentru o durata de 20 de secunde.
[38] Probabil Gheorghe Crisan.
[39] Probabil Ioan Coltor (1866–1933). Prelat, profesor, om politic si de stat roman. Studii filosofice si teologice la Roma. Doctor in teologie (1906). Hirotonisit (1910). Capelan la Cluj si Blaj. Delegat la Conferinta de Pace de la Paris (1919–1920) ca expert in chestiuni etnografice si geografice. Deputat. Subsecretar de stat la Munca, Sanatate si Ocrotiri Sociale in guvernul Vaida (9 iunie–20 octombrie 1932).
[40] N-a vazut pe niciunul dintre frati, n-a fost nici la tinuta care a avut loc in 20 cur. S-a temut ca trebuie sa invite la masa pe dl Huart, ca sa nu ramana mai jos de tine a preferit sa faca pe mortul. Are dorinta de a fi egal cu tine, de a se bucura de acelasi prestigiu, dar nu este deloc dispus a face sacrificii. Qui veut la fin, veut les moyens [Cine se gandeste la un scop, se gandeste si la mijloace (n.n. G.G.P.)]. La el avaritia contrariaza inteligenta. (Nota Traian Vuia)
[41] Sans bourse délier (fr.) – Fara a da un ban.
[42] Marcel Huart.
[43] Reuniunile de gala, banchet, agapa, la care participa si frati profani. Nu se tin in templu, nu se urmeaza un ritual, nu se deschide Biblia si nu se aprind cele trei lumini.
[44] Causerie (fr.) – Conferinta fara pretentii.
[45] Ion Lugosianu (1890–1957). Jurist, om politic si de stat, diplomat roman. Studii universitare la Bucuresti si Paris. Face parte din delegatia romana (consilier tehnic) la Conferinta de Pace de la Paris (1919–1920). Comisar al guvernului in S.U.A. si Canada pentru organizarea serviciilor consulare (1920) si studierea coloniilor romanesti. Membru al Partidului National Roman; membru al Partidului National taranesc. Deputat (1928). Subsecretar de stat la Presedintia Consiliului de Ministri (10 noiembrie 1928–7 iunie 1930; 17 iunie–8 octombrie 1930). Ministrul Instructiunii Publice (7–8 iunie 1930) si ministrul Industriei si Comertului (6 iunie–10 august 1932; 20 octombrie 1932–12 ianuarie 1933; 14 ianuarie–14 iunie 1933). A fost delegat la Societatea Natiunilor si trimis extraordinar si ministru plenipotentiar pe langa Quirinal (1 iulie 1933–15 noiembrie 1937). La sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, i-a succedat lui Stelian Popescu la conducerea ziarului „Universul". Arestat (1949); condamnat, sub acuzatia de inalta tradare si complot impotriva sigurantei statului, la munca silnica pe viata; mort in inchisoarea de la Ramnicu Sarat. In octombrie 1921, initiat in loja Ernest Renan (Paris), la recomandarea lui Caius Brediceanu si a lui Traian Vuia.
[46] Putem afirma cu certitudine ca un Lahovary nu a indeplinit misiunea de trimis extraordinar si ministru plenipotentiar al Romaniei la Londra. Credem, totusi, ca se face referire la Nicolae Enric Lahovary (1889–m.?). Diplomat roman. Licentiat in drept si litere la Paris. Grade diplomatice: atasat de legatie (1910); secretar de legatie cls. III (1913); secretar de legatie cls. II (1918); secretar de legatie cls. I (1920); consilier de legatie (1925); ministru plenipotentiar cls. II (1936); ministru plenipotentiar cls. I (1941). A functionat la: Bruxelles, Londra, Berlin, Roma, Washington, Geneva, Budapesta, Viena, Tirana, Bratislava, Berna. Director ad-interim al Directiei Cabinetului si Cifrului din Ministerul Afacerilor Straine. Suspendat din functie (5 ianuarie 1931); destituit din functie (10 ianuarie 1931); rechemat in activitate (5 august 1932). Director al Afacerilor Administrative si Judiciare din Ministerul Afacerilor Straine (1939). Trimis extraordinar si ministru plenipotentiar la Tirana (1 septembrie 1936–1 martie 1939), Bratislava (1 martie 1940–1 martie 1941) si Berna (1 martie 1941-1 septembrie 1943).
[47] Grande Orient de France.
[48] Guvernul Ion I.C. Bratianu (19 ianuarie 1922-27 martie 1926).
[49] Un fait acquis (fr.) - Un lucru castigat.
[50] Fratele Huart.
[51] Immoler (fr.) - A sacrifica, a jertfi, a macelari, a ucide, a masacra.
[52] Boris Vladimirovici Stürmer (1848–1917). Om politic rus. A condus un guvern efemer in Rusia, in perioada 20 ianuarie/2 februarie–10/23 noiembrie 1916. Concomitent a fost ministru de Externe si ministru de Interne.
[53] La 5/17 februarie 1867 se incheie pactul austro-ungar privind crearea statului dualist Austro-Ungaria, in cadrul caruia Transilvania ramane incorporata Ungariei, anulandu-i-se autonomia. Proclamarea dualismului austro-ungar are urmari negative pentru romanii transilvaneni, prin politica de discriminare si deznationalizare promovata de autoritatile guvernante ungare.
Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page