Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Traian Vuia, un pionier al aviatiei mondiale (2)

   Prof. univ. dr. George G. Potra (+)    

„Nu ma voi opri pana nu voi izbandi!" (Traian Vuia)

Activitate profesionala si inventii

Unul din pionierii aviatiei mondiale, Traian Vuia a fost primul om care a construit si zburat cu un avion mai greu decat aerul, care s-a ridicat de la sol folosind doar mijloacele proprii (moto-propulsor, tren de aterizare). Pana la avionul inventat de Vuia, intitulat „Vuia nr. 1", decolarea dispozitivelor de zbor se facea cu ajutorul unor mijloace exterioare aparatului, cum ar fi: catapulta, cablu de lansare sau remorcare. Printre rezultatele cercetarilor efectuate de Vuia, unele confirmate mai tarziu, se numara: formula monoplana a avioanelor (recunoscuta ulterior ca fiind cea mai corespunzatoare), a realizat prima aripa de avion cu incidenta variabila in zbor, a aplicat la aparatul sau de zbor principiul unei singure elice tractive, a realizat primul aeroplan cu aripi pliante. Dupa o perioada de timp, Vuia a imbunatatit aeroplanul „Vuia nr. 1", iar in august 1906 a prezentat o varianta perfectionata a acestuia, „Vuia nr. 1bis". Cu acest model, pana in martie 1907, a efectuat mai multe experiente si a realizat mai multe zboruri la diferite inaltimi. Spre deosebire de primul model, aeroplanul avea o curbura mai mica a aripilor, un stabilizator orientabil si un randament imbunatatit al motorului. Vuia nr. II a fost un nou model de avion, prevazut cu aripi pliabile si un motor „Antoinette" de 25 CP. Cu acest aparat Vuia a zburat de mai multe ori, ultimul din aceste zboruri a fost efectuat in 17 iulie 1907, la Bagatelle, pe o distanta de 70 m. Acest avion a fost expus la primul Salon aeronautic de la Paris. In anii ce au urmat Vuia a continuat sa aprofundeze domeniul aeronauticii, astfel ca in 1918 si 1922 a realizat doua tipuri de elicoptere, Vuia I, respectiv Vuia II. Aparatul era prevazut cu aripi rotative, o carma de directie si un stabilizator orizontal (Vuia II avea montat un motor „Anzani" de 16 CP). Cu aceste aparate, pe aerodromurile de la Juvissy si Issy-les-Moulineaux, Vuia a efectuat o serie de teste si mai multe zboruri verticale.

Avand in minte realizarea unui motor de avion cat mai bun, Vuia a reusit sa inventeze generatorul de abur cu combustie interna si ardere catalitica. Generatorul cu vaporizare aproape instantanee avea la baza trei principii: ideea ciclurilor termodinamice, a combustiei accelerate si a transmiterii caldurii prin convectie fortata. Prin incercarile repetate de a construi generatoare de abur de foarte inalta presiune (100-120 kgf/cm², fata de 10 At valoarea uzuala a vremii), Vuia a pus bazele tehnologiei folosite ulterior la centralele termice care utilizeaza cicluri complexe de presiune foarte inalta. O alta realizare a inventatorului roman a fost si generatorul cu focar cu mare intensitate a combustiei. Sarcina termica a focarului era de 200 x 106 kcal/m3. In unele cercetari Vuia a fost ajutat de banateanul Gavrila Brola, cu care a inceput sa colaboreze incepand cu 1934. G. Brola alaturi de profesorul G. Ribaud au continuat cercetarile incepute de Vuia, iar in 1952 au realizat un generator cu circulatie fortata, care avea la baza principiul lui Vuia. Generatorul, expus la Expozitia Internationala al incalzirii de la Paris din 1957, a fost fabricat in serie in Franta, Belgia, Anglia si Germania.Traian Vuia impreuna cu alt colaborator, Emmanuel Yvonneau, au brevetat mai multe tipuri de generatoare de abur. Primul brevet le-a fost eliberat la 21 ianuarie 1928 de catre Ministerul Comertului si Industriei din Franta (nr. 661254), al doilea brevet la 22 decembrie 1928 (nr. 680567), iar al treilea la 12 noiembrie 1932 (nr. 740226).

Activitati sociale si politice

Din initiativa lui Traian Vuia, la 30 aprilie 1918, a fost constituit la Paris „Comitetul National al Romanilor din Transilvania", o organizatie care milita pentru unirea Ardealului cu Romania. Comitetul a editat si o revista, „La Transylvanie", la care a colaborat si Traian Vuia cu mai multe articole. Vuia a publicat articole, pe aceeasi tema si in revista „La nation tchèque". A fost insa foarte critic asupra modului in care s-a infaptuit unirea Ardealului cu Transilvania[1], considerand o mare greseala lipsa negocierii unirii provinciei cu Regatul Roman, care sa fi aparat interesele ardelenilor si sa fi permis cu timpul o „occidentalizare" a Romaniei si nu vice-versa, o „balcanizare" a Transilvaniei. In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial Vuia a facut parte din miscarea de rezistenta din Franta si a fost ales presedinte al primului comitet legal al „Frontului National Roman", unde a depus o munca asidua si a publicat o serie de articole in „La Roumanie Libre"[14].

Bibliografie
- Magazin istoric - Anul VI, nr. 8(65), august 1972.
- Personalitati romanesti ale stiintelor naturii si tehnicii, Editura stiintifica si enciclopedica, Bucuresti, 1982.

Prin amabilitatea distinsei doamne Ana Potra - careia ii aducem multumiri -, sotia regretatului mare istoric, Profesorul univ. dr. George G. Potra am primit 12 scrisori care fac parte din corespondenta lui Traian Vuia cu mentorul sau, Caius Brediceanu si pe care le supunem atentiei cititorilor.

Scrisoarea 3
Viry-Chatillon, 16 octombre 1920

Draga Caius,
Am primit scrisoarea ta din Praga si cea trimisa prin dl de Barabas, care mi-a comunicat si verbal continutul scrisorii tale. Cuget ca ai primit deja atat scrisoarea, cat si telegrama adresata la Lugoj. Brevetul american este aranjat, dupa cum ti-am scris si telegrafiat. S-a depus in numele tau, eu am semnat atat rugarea, cat si cesiunea. Am facut de asemenea ce priveste Germania. Continuam cu punerea la punct a masinii. Niciun organ mecanic nu mai cedeaza, desi aripile se invartesc la 65–66 ture pe secunda. Usurarea masinii devine tot mai evidenta, viteza de inaintare pe pamant a intrecut deja 5 metri pe secunda. Va trebui sa cautam sa ridicam putin puterea motorului, care acum se invarteste abia de 1 700 ori pe minuta, voi ridica aceasta viteza la 2 000 ture pe minuta. Fapt este ca numai o diferenta de cateva kilograme ne leaga de pamant. In momentul succesului iti voi anunta rezultatul prin o telegrama la Lugoj, in doua cuvinte: „Tout va"[15].
Ghita este aici de doua saptamani, a fost aici in mai multe randuri. Credea ca te afla aici, va pleca curand in tara. Sarutare de mana doamnelor si dsoarelor[16] Brediceanu.
Te imbratosez cu drag,
Al tau,
T. Vuia

P.S. Am fost si eu putin bolnav, zic putin, pentru ca sunt obisnuit si nicio boala trupeasca nu ma emotioneaza, scazuse insa si moralul. Eu am invatat insa cum trebuie sa traiesc, ca prin restabilirea trupeasca sa mi se remonteze si moralul. Cand ajunge omul peste 40 de ani, trebuie sa fie foarte moderat in mancare si bautura, orice supraalimentare la un om cu stomac normal produce o intoxicare. Indata ce simt o scadere a apetitului, 1-2 zile nu mai mananc decat o ceasca de lapte cald si o felie de paine la fiecare „repas"[17] si ma mir intotdeauna cat se urca de repede moralul dupa odihna stomacului. Vezi deci ca toate chestiile morale la om sunt o chestie de stomac, „Magenfrage"[18], cum ar zice Karl Marx. De altcum si stoicianii ziceau: „phisei homologoumenais ze" - sa traiesti conform cu natura. Deci nu te sparia, fa ca si mine, posteste din timp in timp si indeosebi fereste-te de mancarile prea grase. Mastica insa bine tot ce mananci si te vei scapa de multe boli si suferinte si vei trai lung timp. Asta o zic nu pentru ca as dori sa traiesc, ci pentru ca, cred eu, ca avem datorinta de a dura, reprezentam un capital, in care trebuie sa tragem cel mai mare beneficiu. Indata ce vom termina cu punerea la punct a acestei masini, ne oprim cu masina prezenta si incep constructia unei masini noi de 16 cai putere si una mica, usoara de tot si cu aripi mai mici pentru picioare.

Scrisoarea 4
Garches, 29 novembre 1920
7 Rue de Toulon

Scumpe Caius,
Din scrisoarea adusa prin dl Bragadiru[19], am auzit cu bucurie ca ne vom revedea in curand. Iata cum stam cu ciclopterul. Dupa plecarea scrisorii din urma, am incercat masina pe teren. Aripile aveau incidenta (pasul) cel mai mare si se invarteau de 60–58 ori pe minuta. S-a rupt axa unui angrenaj din reductorul de viteza, ceea ce a adus cu sine si ruperea duor [a doua] roate cu dinti. Le-am refacut si mai puternice si am redus viteza elicelor in raport cu motorul de la 1:27 la 1:33. Motorul era regulat astfel, ca elicele sa nu se poata invarti peste 60 pe minuta. Masina pilotata de Rappeneau, inaintand cu o viteza de 5 metri pe secunda, nu a parasit pamantul. Fiind cu 10 kilogr. mai usor am pilotat masina in 4 nov. Usorarea masinii a fost evidenta, pentru ca in momentul cand elicele faceau 60 de invartiri masina inainta acus pe roata dreapta, acus pe roata stanga, fara de a parasi cu totul pamantul. Vazand ca suntem tangenti si dispunand de o rezerva de putere motrice, am marit viteza de rotatiune a elicelor. In 6 nov. viteza de rotatiune s-a urcat la 66, iar sustentatiunea[20] a crescut cu 21%. Repetand aceasta incercare in hangar am auzit un zgomot neobisnuit si la demontaj am constatat o torsiune in organele de acaplare a axei orizontale. Le-am inlocuit cu piese mai rezistente si in 18 l.c. am repetat incercarea in hangar. La a doua incercare 4 pocnituri succesive ne-au anuntat o ruptura de dinti in angrenajul conic din dreapta. Crezandu-l rupt, pentru ca era cam uzat, l-am inlocuit cu un angrenaj nou, ajustat cu multa grija. In 24 l.c. am procedat la o incercare noua si facusem pregatiri de iesire, deoarece nu suferea nicio indoiala ca cu o sustentatie de 21-25% masina va parasi pamantul. La a patra punere in miscare pentru o durata de 5 minute, un zgomot neobisnuit, inainte de a ajunge la viteza de rotatiune de 66 invartiri, ne-a anuntat o noua rupere de dinti din angrenajuri. La demontaj am constatat sfaramarea aceluiasi angrenaj. Am decis fabricarea de 3 angrenaje speciale. Cele de pana acum erau angrenajuri aflate in comert. Am decis a le face mai rezistente, alegand un modul si o lungime de dinti mai mare si o reducere a efortului axei orizontale. Aceasta schimbare permite totodata si suprimarea reductorului de viteza. Aceste modificari aduc cu sine si inlocuirea cutiilor in care sunt montate angrenajurile si montajul motorului. Sunt ocupat cu desenul acestor piese speciale, pe care le voi comanda imediat ce vor fi pe deplin studiate. In Garches se vor termina in scurt lucrarile de degajare si voi incepe constructiunea atelierului mecanic.
In asteptarea raspunsului sau a sosirii tale.
Te imbratosez cu drag.
T. Vuia

Scrisoarea 5
Garches, 5 ianuarie 1921

Scumpe Caius,
Primii scrisoarea din urma. Daca pleci in familie, prezenta omagiile mele respectuoase doamnei Brediceanu si va doresc la toti un An Nou fericit. Dupa o vaga[21] de frig cumplit, acum avem timp de primavara +8-15°C. In scrisoarea ce ti-am spedat[22] in 27 dec. te-am rugat ca, in cazul ca nu ai putea veni acum, sa-mi trimiti fondurile ce aveai intentiunea de a aduce cu tine. Anuitatile[23] brevetelor imi cer sume mari, de asemenea constructiunea atelierului, cumpararea masinelor, continuarea lucrarilor. Lucrarile motorului nu le pot relua fara de a avea un atelier propriu, iar lucrarile ciclopterului le-as putea duce cu o viteza intreita, daca as dispune de masini spre fabricarea pieselor mecanice, inteleg trei masini indispensabile. „Time is money"[24], sa nu asteptam ca concurentii sa revina la suprafata. O parte din fondurile debursate[25] si care vor mai fi sunt investitiuni, d.e. atelierul, masinele, terenul etc. Pentru toate lucrarile si masinele, la care am facut aluziune mai sus, am nevoie de o suma de cca 70.000 fr. Eu am pregatit depunerea unui brevet de carburator-generator pentru motor si nu stiu ce trebuie sa fac ca sa-l depun in numele tau. Acest carburator-generator este inima motorului, este facut din ian. 1919 si ar putea fi pericol in asteptare ahead[26], ca si altii cauta in aceeasi directiune si hazardul, care face rau adeseori, poate sa duca pe cineva ca sa faca acelasi. Eu iti voi trimite, maine sau poimaine, un „pouvoir"[27], ca sa-l semnezi conform indicatiunilor date de d. Casalonga, 15 Rue des Halles, si sa-l legalizezi.

Vecinul nostru pare dispus sa vanza, afacerea insa nu este urgenta, putem astepta. Imi este o incurajare pretioasa credinta ce aveti in succesul lucrarilor. Sunt convins ca aceasta credinta nu va fi inselata, pentru ca rezultatul depinde de la tenacitatea noastra. Cunosc fanariotii din Regat, oameni de putina credinta, care cred ca toate sufletele se pot cumpara. La instalatiunea ofiterilor, care a fost prezidata de un savant la Sorbona, profesorul L., acesta a facut elogiul dlui Vaida si al tau si a felicitat pe V.H.[28] pentru recrutarea unui grup de elita romaneasca. La banchetul solst[29], prezidentul a tinut un toast in onoarea dlui Vaida[30] si m-a rugat sa fiu interpretul lui la voi. Le-am multamit si am promis ca va voi comunica salutarile lor fratesti. Nu uita sa-mi trimiti fotografia tuturora pentru carta de identitate.
Te imbratosez cu drag,
T. Vuia

P.S. Salutari prietenesti si fratesti la prieteni si frati, indeosebi lui Tiberius[31], nu-mi spui daca continua a se ocupa de arta. Aud ca opera din Cluj s-a mutat la Bucuresti. Cornelia[32] continua studiile?[33]

- Va urma -
------------------------------------
[14] http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Traian_Vuia
[15] Tout va (fr.) – Totul functioneaza.
[16] Olga Brediceanu (fiica lui Caius Brediceanu, casatorita cu Ion Fruma), Cornelia Brediceanu (casatorita cu Lucian Blaga) si Sempronia Brediceanu, ultimele doua surori cu Caius Brediceanu. Cornelia Brediceanu (1897–1983) a indeplinit functia de secretara a Sectiei tineret a delegatiei banatene la Conferinta de Pace de la Paris (1919–1920).
[17] Repas (fr.) – Masa.
[18] Magenfrage (germ.) – O chestiune (care tine) de stomac.
[19] Marinescu Bragadiru.
[20] Mentinerea in echilibru a unui aparat zburator.
[21] Vague (fr.) – Val.
[22] Expediat.
[23] Suma de bani (incluzand o parte din capital si dobanda corespunzatoare) care se plateste periodic spre a rambursa un capital sau o datorie.
[24] Time is money (engl.) – Timpul costa bani.
[25] Debourser (fr.) – A debursa, a cheltui, a plati (din punga).
[26] Ahead (engl.) – In viitor, de acum inainte.
[27] Pouvoir (fr.) – Procura, imputernicire.
[28] Venerabilul Huart.
[29] Solstitiu. Referire la solstitiul de iarna (22 decembrie).
[30] Alexandru Vaida-Voevod (1872–1950). Medic, publicist, om politic si de stat roman. Licentiat si doctor (1899) al Facultatii de Medicina a Universitatii din Viena. Ca student a luat parte la miscarile nationale romanesti. A cerut abandonarea tacticii „pasive" a Partidului National Roman din Transilvania si a militat pentru o politica activa dusa de partid. Unul dintre conducatorii Partidului National Roman din Transilvania si ai Partidului National taranesc. Presedinte al Partidului National taranesc (6 mai–21 noiembrie 1933). In 1935, s-a desprins de Partidul National taranesc si a creat organizatia Frontul Romanesc. Presedinte al Frontului Renasterii Nationale (1940). Luptator impotriva prevederilor discriminatorii ale legislatiei scolare impuse de contele Apponyi Albert. Deputat in Parlamentul de la Budapesta (1906; 1907; 1910–1918), unde la 18 octombrie 1918 a citit Declaratia de despartire a Transilvaniei de Ungaria. Membru al Consiliului National Roman Central (30 octombrie 1918). Adunarea Nationala de la Alba Iulia l-a ales in Consiliul Dirigent, ca vicepresedinte si sef al resortului Externe si Presa (2–17 decembrie 1918).Deputat in Parlamentul Romaniei, in toate legislaturile din 1919 pana in 1939. Presedinte (28 noiembrie–1 decembrie 1919; 9 iunie 1939–5 septembrie 1940) al Adunarii Deputatilor. Membru al Consiliului National Roman Central. Membru al Consiliului Dirigent al Transilvaniei (1918–1920). A fost prezent in delegatia transilvaneana care a prezentat Regelui Ferdinand I actul de unire a Transilvaniei cu Romania. Delegat la Conferinta de Pace de la Paris (1919–1920). A pledat pentru reforma agrara si vot universal. De mai multe ori ministru: de stat pentru Transilvania (17 decembrie 1918–12 septembrie 1919; 27 septembrie–28 noiembrie 1919); al Afacerilor Straine (1 decembrie 1919–13 martie 1920; ad-interim – 6 iunie–10 august 1932; 11 august–17 octombrie 1932); de Interne (10 noiembrie 1928–7 iunie 1930; 13 iunie–8 octombrie 1930); ministru secretar de stat (1938; 1940). Prim-ministru (1 decembrie 1919–13 martie 1920; 6 iunie–10 august 1932; 11 august–17 octombrie 1932; 14 ianuarie–9 noiembrie 1933). Consilier al Coroanei (1938). Dupa instaurarea regimului comunist, a avut domiciliu obligatoriu la Sibiu. In august 1919, initiat in loja Ernest Renan (Paris).
[31] Tiberiu Brediceanu (1877–1968). Compozitor si folclorist roman. S-a numarat printre membrii fondatori ai Operei Romane, Teatrului National (1919) si Conservatorului (1920) din Cluj. Director al Operei Romane din Cluj (1920); presedinte (1928–1947) si director (1934–1941) al Conservatorului „Astra" din Brasov; director general al Operei din Bucuresti (1941–1944). Membru corespondent al Societatii Franceze de Muzicologie. Premiul pentru Folclor al Societatii Compozitorilor Romani. Premiul national pentru muzica. Artist al Poporului (1957). Membru corespondent al Academiei Romane (26 mai 1937); repus in drepturi ca membru corespondent al Academiei Romane (3 iulie 1990).
[32] Cornelia Blaga.
[33] Cornelia Blaga a obtinut titlul de licentiat al Facultatii de Medicina a Universitatii „Ferdinand I" din Cluj (informatie data noua de doamna Dorli Blaga-Bugnariu).

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page